Muzeul Mauritshuis din Haga, care găzduieşte această pictură cunoscută în lumea întreagă, le-a cerut unor cercetători în neurologie să măsoare activitatea cerebrală a vizitatorilor care privesc portretul şi alte lucrări expuse în muzeul olandez.
Cercetătorii au ajuns la concluzia că privitorul ajunge să fie prins în ceea ce ei au denumit „o buclă de atenţie susţinută” (Sustained Attentional Loop”), un fenomen neurologic care ar fi, potrivit oamenilor de ştiinţă, specific tabloului „Fata cu cercel de perlă”.
Privirea vizitatorului este atrasă mai întîi de ochii tinerei din acest tablou. Ea se deplasează apoi spre gura ei, alunecă spre perlă şi urcă, din nou, spre ochi – şi aşa mai departe.
Această buclă de atenţie este motivul pentru care privitorul întîrzie mai mult timp în faţa acestui tablou decît în faţa altora, a explicat Martin De Munnik, de la compania de cercetare Neurensics, care a realizat studiul.
„Sunteţi obligat să rămîneţi atent, fie că vă doriţi sau nu acest lucru”, a adăugat el.
Măsurînd activitatea cerebrală a participanţilor la studiu, cercetătorii au descoperit, de asemenea, o stimulare puternică a precuneusului, partea din creier care guvernează conştiinţa şi identitatea personală.
„Ne aşteptam ca tînăra din tablou să fie considerată specială. Însă motivul ne-a surprins şi pe noi”, a declarat Martin De Munnik.
„De ce recunoaşteţi această pictură, dar nu şi pe celelalte? Datorită acestui 'nu ştiu ce'”, a adăugat el.
După părerea cercetătorului olandez, acesta este primul studiu de acest tip care foloseşte tehnologia electroencefalogramei (EEG) şi a RMN-ului pentru a măsura o reacţie neurologică în faţa unei opere de artă.
„Creierul nu minte”
De asemenea, oamenii de ştiinţă au comparat reacţia creierului atunci cînd privitorul contemplă tabloul original în muzeu şi atunci cînd se uită la o copie.
Ei au constatat totodată că emoţia resimţită de spectator a fost de zece ori mai puternică decît în cazul în care acesta privea un poster.
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au ataşat un senzor ocular şi electrozi în jurul capului fiecăruia dintre cei 10 participanţi pentru a le urmări activitatea cerebrală în timp ce priveau picturi originale şi reproduceri ale acestora.
Martine Gosselink, directoarea Muzeului Mauritshuis, consideră că aceste descoperiri subliniază importanţa vizitelor în muzee pentru a admira opere de artă originale.
„Este foarte important să fim interesaţi de artă, fie că este vorba despre fotografie, dans sau lucrările din 'Epoca de Aur' a picturii flamande”, a declarat ea într-un interviu pentru AFP.
„Creierul nu minte”, a adăugat ea.
În tablourile sale, Johannes Vermeer atrage adeseori atenţia asupra unui punct precis, pictînd detaliile din jur într-un mod neclar”, a explicat Martine Gosselink.
Totuşi, „Fata cu cercel de perlă” deţine trei puncte de focalizare: ochii, gura şi perla. Potrivit directoarei muzeului olandez, acest amănunt diferenţiază acest tablou de celelalte picturi realizate de Vermeer.
„În acest caz, vedem pe cineva care ne priveşte cu adevărat, în timp ce în toate celelalte tablouri ale lui Vermeer vedem pe cineva care scrie sau care lucrează cu acul”, a declarat ea.
Martin De Munnik a declarat că ar fi interesant să se realizeze studii similare asupra altor picturi celebre, cum ar fi „Gioconda” lui Leonardo da Vinci.
„Oamenii o denumesc (pe 'Fata cu cercel de perlă' – n.red.) uneori 'Gioconda Nordului', dar eu cred că vremurile se schimbă, aşadar poate că 'Gioconda' a devenit 'Fata din Sud'”, a glumit Martine Gosselink.
Preluat de la: Noi.md