Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a reclamat, marți, lipsa comunicării cu pacienții, el oferind în acest sens exemplul cazului morților suspecte de la spitalul Sf.Pantelimon, conform Mediafax.

„Este un lucru care trebuie să genereze confort pacientului și implicit siguranță și acel lucru nu poate fi impus din punct de vedere administrativ sau juridic. Este o problemă legată de comunicare. Ceea ce s-a întâmplat, de exemplu, la Pantelimon sau în alte spitale din România ține foarte multe de partea de comunicare cu pacientul, care trebuie să știe, dincolo de diagnosticul precis, ce urmează să i se întâmple, trebuie să existe acest dialog cu pacientul, cu familia pacientului și toate lucrurile astea sunt cele care vor consolida siguranța pacientului”, a declarat ministru, la un eveniment organizat de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănatate cu ocazia Zilei Mondiale a Siguranței Pacienților. „Simple bârfe” Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii, miercurea trecută, motivele pentru care magistraţii au dispus eliberarea din arest a doctoriţelor Maria Miron şi Mirela Păiuş de la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului “Sfântul Pantelimon”, acuzate de omor calificat în dosarul deceselor suspecte. Într-un document de 34 de pagini, judecătorii resping toate susţinerile Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, concluzia fiind că nu există probe care să le incrimineze pe cele două doctoriţe. De asemenea, declaraţiile date de asistentele medicale sunt considerate de magistraţi ‘simple bârfe’. Probele prezentate de procurori în cazul doctoriţei Maria Miron sunt un proces verbal din data de 17 aprilie 2024 de comparare a datelor stocate de injectomate cu menţiunile înscrise în foile de observaţii ale pacienţilor internaţi în Secţia ATI, declaraţiile unor martori asistenţi potrivit cărora ea obişnuia să reducă dozele de noradrenalină pacienţilor de la valoarea de 20 ml/h la 1 ml/h, precum şi concluziile unui raport de expertiză medico-legală.

Siguranța pacientului nu se rezumă doar la diagnosticul corect „Diagnosticul trebuie să ducă pacientul într-o zonă de siguranță, dar siguranța pacientului ține de foarte multe alte lucruri. Noi, ca minister, avem cel puțin două componente de care suntem responsabili și ne facem treaba. Mă refer la investițiile în sistemul de sănătate. De exemplu, pentru controlul infecțiilor asociate asistenței medicale, derulăm în acest moment 120 de proiecte în spitalele din România. Este o activitate care dublează sau consolidează investițiile în infrastructura nouă din sănătate”, a spus ministrul, „E un proces, e o chestiune de educație, de timp, de timing, este și problema suprasolicitării personalului medical, care uneori nu este suficient”, a adăugat ministrul. Rafila a menționat că se lucrează acum la noi standarde de angajare în diversele categorii din spitale, pentru că normativele sunt vechi.
„Singurul răspuns pe care putem să îl dăm pentru siguranța pacientului este să lucrăm împreună, bineînțeles, inclusiv universitățile, pentru că sunt creatoarele de profesioniști pentru sistemul de sănătate. Nu e vorba de o invitație la colaborare. Trebuie să credem pentru realizarea siguranței pacientului și confortul pacientului din toate punctele de vedere, trebuie să fie cartea noastră de căpătâi”, a conchis ministrul.

Preluat de la: Timpul.md