În primăvara acestui an, noul responsabil militar pentru securitatea zonei de frontieră din regiunea Kursk a desființat un consiliu menit să-l ajute în acest sens. Generalul-colonel Lapin, comandantul Grupului de trupe Nord, a explicat decizia prin convingerea sa că numai armata are puterea și resursele necesare pentru a apăra granițele, relatează The Wall Street Journal (WSJ), care citează un oficial dintr-un serviciu de securitate din Rusia.
Decizia lui Lapin a provocat încă o breșă în slaba apărare a frontierei ruse din regiunea Kursk, care s-a prăbușit la începutul acestei luni, când trupele ucrainene au lansat o ofensivă-surpriză. Trupele ucrainene care au trecut granița au dat peste soldați ruși dezorientați și au înaintat între timp pe o suprafață de peste 1.200 de kilometri pătrați.
Totuși, Lapin nu a deschis de unul singur porțile primei ofensive străine pe teritoriul rus de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Generalul-colonel s-a confruntat cu o lipsă critică de forțe și echipamente. În același timp, acțiunile sale se înscriu într-un tipar specific unei persoane de conducere de la Moscova, care de regulă este ruptă de realitatea de pe câmpul de luptă din Ucraina, notează WSJ.
„Verticala puterii lucrează împotriva obiectivelor rusești”
Încă de la începutul invaziei la scară largă, planificarea centralizată, de sus în jos, una dintre trăsăturile definitorii ale Rusiei sub conducerea lui Vladimir Putin, a împiedicat forțele ruse să improvizeze pentru a reacționa la evoluțiile rapide pe câmpul de luptă.
„Verticala puterii lui Putin este încă în vigoare, dar lucrează deocamdată împotriva obiectivelor rusești pe teren”, comentează pentru WSJ fostul diplomat american William Courtney.
Nu este clar dacă acest consiliu – care reunea ofițeri militari și reprezentanți locali și regionali din serviciile de securitate – ar fi ajutat sau nu la oferirea unui răspuns coerent împotriva forțelor ucrainene, dar, în lipsa acestui organsim, eforturile de a respinge ofensiva din Kursk au fost până acum „haotice și ineficiente”, constată sursa citată.
„Rusia încă își caută reacția la această incursiune a Ucrainei. A existat o reacție destul de lentă și dispersată”, a declarat comandantul trupelor aliate, generalul Christopher Cavoli, într-o intervenție la Consiliul pentru Relații Externe. „O parte din acest lucru se datorează faptului că nu ar fi clar cine este responsabil” de respingerea ofensivei ucrainene, a subliniat generalul american.
„Nu se gândeau la un astfel de scenariu”
Cu câteva zile înainte de lansarea incursiunii, unii corespondenți de război din Rusia relatau despre faptul că generalul-colonel Lapin avertizase asupra mobilizării de trupe ucrainene în apropierea graniței. Cu toate acestea, ambele tabere mai moblizaseră soldați ca truc de presiune psihologică, iar avertismentele lui Lapin au fost ignorate, precizează WSJ.
În pofida informațiilor privind mișcările forțelor ucrainene, trupele lui Lapin nu au fost în măsură să consolideze liniile defensive sau să mineze terenul, așa cum a făcut armata rusă înainte de lansarea contraofensivei ucrainene în vara anului trecut.
Astfel, pe 6 august, armata ucraineană nu a întâmpinat nicio rezistență în momentul trecerii frontierei și a luptat la început cu o mică rezistență locală formată din recruți.
În plus, forțele ucrianene au bruiat comunicațiile, iar militarii ruși au fost nevoiți să se adăpostească în păduri. Sute de soldați ruși au ales să se predea decât să lupte.
În condiții normale, armata rusă ar fi trebuit să dispună de aproximativ 120 de unități de vehicule blindate, inclusiv tancuri, dar avea între 10 și 20 de astfel de echipamente, explică analistul militar Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting.
Cei de la Moscova „pur și simplu nu se gândeau că s-ar putea întâmpla un astfel de scenariu”, este de părere Muzyka.
Planificarea defensivă din Kursk a fost aproape la fel de dezastruoasă precum planificarea invaziei, când oficialii militari și cei politici ruși erau convinși în privința căderii rapide a Ucrainei.
Nu este prima dată când Lapin este acuzat de planificare deficitară. În septembrie 2022, la câteva luni de la decorarea sa cu titlul de Erou al Rusiei, Lapin a suferit o înfrângere rușinoasă în regiunea Donețk. Liderul cecen Ramzan Kadîrov a cerut atunci demiterea sa: „L-aș retrograda pe Lapin, i-aș retrage decorațiile și l-aș trimite în prima linie cu o mitralieră”.
Acuzații reciproce între structurile de securitate și apărare din Rusia
Contactat de WSJ pentru a comenta acuzațiile aduse lui Lapin, Ministerul rus al Apărării nu a oferit niciun răspuns până la ora publicării materialului. Mai mult, Ministerul rus al Apărării nu a dat nicio explicație pentru vulnerabilitatea arătată de trupele sale în regiunea Kursk. La câteva ore de la lansarea invaziei, șeful Statului Major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, a declarat că forțele lui Lapin și polițiștii de frontieră luptă „pentru a distruge inamicul”. Criticat pentru rapoartele sale în fața lui Putin, considerate mincinoase, Gherasimov nu a mai apărut în public de atunci.
În schimb, tot felul de zvonistici circulă în spațiul mediatic rusesc cu acuzații reciproce între serviciile de securitate și armată. Comandantul forțelor speciale cecene „Ahmat”, generalul Apti Alaudinov, a pus la rândul său succesul incursiunii ucrainene în regiunea Kursk pe seama inacțiunii unor generali ruși, pe care îi acuză că nu au raportat pregătirile „inamicului”. Alaudinov a respins astfel criticile la adresa sa precum că nu ar fi opus rezistență ucrainenilor. De altfel, un blogger prorăzboi a susținut că deține „informații 100% sigure” precum că forțele cecene au încheiat „un fel de pact de neagresiune” cu armata ucraineană și au permis lansarea ofensivei din Kursk.
În timp ce armata rusă, serviciile de securitate de la Moscova și forțele cecene continuă să se acuze pe surse în speranța de a căpăta mai multă influență la Kremlin, Vladimir Putin l-a desemnat pe fostul său bodyguard, Aleksandr Diumin, pentru coordonarea acțiunilor militare din regiunea Kursk.
Preluat de la: Unimedia.info