Dacă v-aţi simţit vreodată ca şi cum totul în corp se destramă în acelaşi timp, s-ar putea să nu fie doar imaginaţia dumneavoastră. Un nou studiu al cercetătorilor de la facultatea de medicină a universităţii Stanford arată că multe dintre moleculele şi microorganismele din corpul uman înregistrează o creştere sau o scădere „dramatică” între 40 şi 60 de ani.

Cercetătorii au evaluat mai multe mii de molecule diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 şi 75 de ani, precum şi microbiomul acestora – bacteriile, virusurile şi ciupercile care trăiesc în oragnismul uman şi pe piele – şi au constatat că abundenţa majorităţii moleculelor şi a microbilor nu se modifică în mod treptat, cronologic. Între 44 și 60 de ani au loc schimbări majore Mai degrabă, spun specialiştii, trecem prin două perioade de schimbare rapidă în timpul vieţii noastre, în în jurul vârstei de 44 de ani şi 60 de ani. O lucrare care descrie aceste descoperiri a fost publicată miercuri în revista Nature Aging.

„Nu ne schimbăm doar treptat de-a lungul timpului; există unele schimbări cu adevărat dramatice”, a declarat dr. Michael Snyder, doctor în genetică şi autorul principal al studiului. „Se pare că mijlocul anilor 40 este o perioadă de astfel de schimbări majore, la fel ca şi începutul anilor 60. Şi acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule la care ne uităm”, precizează omul de ştiinţă.
Aceste schimbări complexe au probabil un impact asupra sănătăţii, spun autorii. Numărul de molecule legate de bolile cardiovasculare a prezentat modificări semnificative la ambele puncte de timp, iar cele legate de funcţia imunitară s-au schimbat la persoanele de 60 de ani, a constatat cercetarea. Cercetătorii de la Stanford au analizat rata modificărilor moleculare şi microbiene inspiraţi de observaţia potrivit căreia riscul de a dezvolta multe boli legate de vârstă nu creşte progresiv odată cu trecerea anilor. De exemplu, riscurile pentru boala Alzheimer şi bolile cardiovasculare cresc brusc după o anumită vârstă, în comparaţie cu o creştere treptată a riscului pentru persoanele sub 60 de ani. Cercetătorii au folosit date de la 108 persoane pe care le-au urmărit pentru a înţelege mai bine biologia îmbătrânirii. Constatări anterioare, pe aceluiaşi grup de voluntari pentru studiu, includ descoperirea a patru „tipare de vârstă” (ageotypes) distincte, care arată că rinichii, ficatul, metabolismul şi sistemul imunitar îmbătrânesc în ritmuri diferite la indivizi. Noul studiu a analizat participanţii care au donat sânge şi alte probe biologice la fiecare câteva luni pe parcursul mai multor ani; oamenii de ştiinţă au urmărit mai multe tipuri diferite de molecule din aceste probe, inclusiv ARN, proteine şi metaboliţi, precum şi modificările din microbiomul participanţilor. Cercetătorii au urmărit modificările legate de vârstă în mai mult de 135.000 de molecule şi diferiţi microbi, pentru un total de aproape 250 de miliarde de puncte de date distincte. Ei au constatat că mii de molecule şi microbi suferă modificări în ceea ce priveşte abundenţa acestora, fie în creştere, sau scădere – aproximativ 81% din toate moleculele studiate au prezentat fluctuaţii neliniare ale numărului prezent în organism, ceea ce înseamnă că s-au schimbat mai mult la anumite vârste decât în alte momente. Atunci când au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari schimbări din punct de vedere cantitativ, au constatat că aceste transformări au avut loc cel mai mult în două perioade de timp: atunci când oamenii erau la mijlocul vârstei de 40 de ani şi atunci când erau la începutul vârstei de 60 de ani. Deşi multe cercetări s-au axat pe modul în care diferite molecule cresc sau scad pe măsură ce îmbătrânim şi pe modul în care vârsta biologică poate diferi de vârsta cronologică, foarte puţine s-au uitat la rata îmbătrânirii biologice. Faptul că atât de multe schimbări dramatice au loc la începutul vârstei de 60 de ani nu este deloc surprinzător, spune dr. Snyder, profesor de genetică la Stanford, deoarece se ştie că multe riscuri de boli legate de vârstă şi alte fenomene legate de vârstă cresc în acel moment al vieţii. Însă, grupul mare de schimbări care au loc în organismul uman de la mijlocul vârstei de 40 de ani a fost oarecum surprinzător pentru oamenii de ştiinţă. La început, aceştia au presupus că menopauza sau perimenopauza determină schimbări majore la femeile din studiul, distorsionând rezultatele întregului grup, dar când au împărţit grupul de studiu în funcţie de sexul participanţilor, cercetătorii au descoperit că aceste schimbări majore se produceau şi la bărbaţii de 40 de ani. „Acest lucru sugerează că, deşi menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile în vârstă de 40 de ani, există probabil alţi factori mai semnificativi care influenţează aceste schimbări atât la bărbaţi, cât şi la femei. Identificarea şi studierea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare”, spune Xiaotao Shen, un fost cercetător postdoctoral la Stanford Medicine, şi primul autor al studiului, care este în prezent profesor asistent la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore. Modificările pot influenţa sănătatea şi riscul de îmbolnăvire La persoanele în vârstă de 40 de ani, au fost observate modificări semnificative ale numărului de molecule legate de metabolismul alcoolului, cafeinei şi lipidelor, bolile cardiovasculare şi de piele şi muşchi. La persoanele în vârstă de 60 de ani, modificările au fost legate de metabolismul carbohidraţilor şi al cafeinei, reglarea imunităţii, funcţia renală, bolile cardiovasculare, precum şi de piele şi muşchi. Este posibil ca unele dintre aceste modificări să fie legate de stilul de viaţă sau de factorii comportamentali care se concentrează la aceste grupe de vârstă, mai degrabă decât să fie determinate de factori biologici, crede dr. Snyder. De exemplu, disfuncţia în metabolismul alcoolului ar putea rezulta dintr-o creştere a consumului de alcool la mijlocul anilor 40, adesea o perioadă stresantă a vieţii. Echipa intenţionează să exploreze în continuare factorii determinanţi ai acestor schimbări, dar, indiferent de cauzele lor, existenţa acestora indică necesitatea ca oamenii să acorde atenţie sănătăţii lor, în special între 40-60 de ani, spun cercetătorii. Acest lucru ar putea însemna creşterea numărului de exerciţii fizice pentru a proteja inima şi a menţine masa musculară la ambele vârste sau scăderea consumului de alcool la 40 de ani, deoarece capacitatea de a metaboliza alcoolul încetineşte. „Cred cu tărie că ar trebui să încercăm să ne ajustăm stilul de viaţă în timp ce suntem încă sănătoşi”, a concluzionat dr. Snyder.

Preluat de la: Timpul.md