O echipă internațională de cercetători din Statele Unite și Spania, care a efectuat un nou studiu publicat în revista JAMA Network Open pe 12 august 2024, dau un avertisment serios oamenilor privind consumul de băuturi alcoolice. Experții au constatat că adulții care consumă, în mod regulat alcool, au un risc mult mai mare de a muri din cauza cancerului sau al bolilor cardiovasculare.
Oamenii de știință atrag atenția că și adulții în vârstă cu probleme de sănătate care beau la un nivel scăzut au mai multe șanse să moară, în comparație cu persoanele care servesc băuturi alcoolice doar ocazional, potrivit Euronews.Băutorii cu risc crescut au avut mai multe șanse decât băutorii ocazionali să moară din cauza bolilor cardiovasculare, pe lângă cancer și alte cauze, au anunțat cercetătorii din Statele Unite și Spania. „Efectele dăunătoare provocate de cancer sunt observate încă de la prima picătură”, a declarat doctorul Rosario Ortolá, autorul principal al studiului și profesor asistent la departamentul de medicină preventivă și sănătate publică de la Universitatea Autonomă din Madrid. Analiza a inclus aproximativ 135.000 de persoane cu vârsta de 60 de ani
Analiza a inclus aproximativ 135.000 de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste și înscrise în cohorta 2006-2010 a Biobank UK – o bază de date biomedicală la scară largă din Marea Britanie. Cercetătorii au atribuit fiecărei persoane scoruri pe baza riscurilor pentru sănătate și a factorilor socio-economici din vecinătate și au urmărit rezultatele sănătății lor de-a lungul timpului, pentru o medie de 12,4 ani. Cercetătorii au folosit ca grup de comparație consumatorii ocazionali, mai degrabă decât cei care se abțin de alcool, deoarece cei care se abțin includ de obicei persoane care au renunțat la băutură și au probleme de sănătate, care îi pot face mai puțin asemănători cu băutorii obișnuiți, luând în considerare toți ceilalți factori.
În special, riscurile de mortalitate au fost, de asemenea, mai mari în rândul persoanelor care au avut probleme de sănătate sau care locuiau în zone defavorizate din punct de vedere socio-economic, indiferent de nivelul de alcool pe care l-au consumat, arată cercetarea. Riscurile se pot datora stilurilor de viață mai puțin sănătoase și accesului mai puțin la sprijin social și servicii de îngrijire a sănătății, potrivit studiului. Descoperirile „identifică inegalitățile în ceea ce privește rezultatele dăunătoare sănătății asociate cu alcoolul”, au spus autorii studiului, subliniind rolul eforturilor de sănătate publică de a „reduce povara mare a bolii consumului de alcool”. Alcoolul provoacă aproape 1 milion de decese pe an în toată Europa Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alcoolul provoacă aproape 1 milion de decese pe an în toată Europa, iar regiunea are cel mai ridicat nivel de consum de alcool din lume. Alcoolul este un factor cheie de risc pentru cancer, boli ale inimii și digestive și probleme de sănătate mintală. Studiul „reafirmă că niciun nivel de consum de alcool nu este sigur”, a declarat Alessandro Gallina, manager de politici pentru prevenirea bolilor netransmisibile la Alianța Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA). Mai multe țări europene au luat măsuri pentru a reduce impactul alcoolului asupra sănătății. Începând cu 2026, de exemplu, Irlanda va cere ca băuturile alcoolice să poarte etichete de risc despre cancer și boli hepatice. Norvegia, care a interzis de multă vreme publicitatea pentru alcool și percepe taxe mari pe alcool, va cere, de asemenea, în curând etichete de sănătate pe băuturi. La sfârșitul anului trecut, Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu privind bolile netransmisibile, cum ar fi diabetul și cancerul, care a evidențiat riscurile legate de „utilizarea dăunătoare a alcoolului”. Cu toate acestea, OMS, EPHA și alții au susținut că limbajul reduce riscurile pentru sănătate ale alcoolului și au cerut o reglementare mai puternică la nivelul UE. „Această terminologie sugerează, din neatenție, că există o utilizare „nedăunătoare” a alcoolului, o noțiune nesusținută de nicio dovadă științifică de încredere, inclusiv de constatările acestui studiu”, a spus Gallina.
Preluat de la: Timpul.md