Liderul de la Kiev, împreună cu cabinetul său condus de Andrii Iermak și aparatul diplomatic al lui Dmitro Kuleba, vrea să accelereze următoarele etape dinaintea organizării unui al doilea summit de pace, care ar putea include și reprezentanți ruși, înainte de finalul anului. 

Dacă planul lui Zelenski va da roade, vor urma apoi inevitabil negocierile de pace. Este un puzzle dificil de rezolvat pentru liderii ucraineni, ce vine într-un moment complicat pentru armată. Kievul se confruntă cu mari probleme pe linia frontului din Donețk, dar și din partea populației care nu este întrutotul de acord cu inițiativa guvernului. 

Potrivit unui sondaj realizat de Centrul Razumkov, doar 44% din ucraineni cred că a venit timpul ca țara lor să negocieze. 61% dintre ei nu ar ceda nimic din condițiile cerute de Rusia pentru încheierea ostilităților, iar 84% nu sunt de acord ca Ucraina să renunțe la niciuna din provinciile ocupate de Moscova. 

Mai mult, 51% dintre ucraineni spun că restaurarea granițelor Ucrainei din 1991 reprezintă o condiție minimă pentru a purta un dialog cu Moscova – o cerință pe care Kremlinul nu o acceptă sub nicio formă. 66% dintre respondenți au spus că o victoria pe câmpul de luptă este în continuare posibilă pentru Kiev. 

Liderii de la Kiev sunt îngrijorați de posibila revenire a lui Donald Trump la Casa Albă  

După întâlnirea de la Burgenstock din Elveția, cele 87 de state semnatare ale declarației finale au scos în evidență 3 dintre cele 10 puncte ale planului de pace al președintelui ucrainean – așa numita Formulă Zelenski: securitatea energetică, care include readucerea centralei nucleare Zaporojia sub controlul Kievului, securitatea alimentară și schimbul de prizonieri și întoarcerea copiilor ucraineni luați cu forța de autoritățile ruse. 

În Elveția, Zelenski a făcut un pas în plus și și-a exprimat dorința de a organiza o a doua întâlnire spre finalul anului pentru a înainta înspre o „pace justă”. 

Cu coada ochiului, Kievul se uită îngrijorată și înspre Donald Trump, candidatul republican la alegerile prezidențiale din SUA, și alesul său pentru postul de vicepreședinte, J.D. Vance, care ar vrea să oprească livrarea de ajutoare militare pentru Ucraina.

Într-o conferință de presă, săptămâna trecută, Zelenski a anunțat următorii pași înainte de organizarea unei noi conferințe: o întâlnire în iulie sau la început de august în Qatar pentru a discuta pe tema energiei, o altă întâlnire în august în Turcia în legătură cu comerțului cu grâne prin Marea Neagră și o a treia întâlnire în septembrie în Canada pentru aducerea înapoi în Ucraina a prizonierilor de război și minorilor deportați în Rusia. 

Dacă aceste trei puncte vor fi realizate cu succes, Zelenski a cerut echipei sale să pregătească un plan până în luna noiembrie, când au loc alegerile din America, cu restul formulei sale pentru pace, în vederea organizării unui al doilea summit.

„Cred că reprezentanți din Rusia ar trebui să participe”, a spus Zelenski luni. La această posibilă întâlnire ar urma să fie discutate retragerea trupelor ruse și încetarea focului. 

„Rusia are inițiativa pe câmpul de luptă” 

Totul depinde, însă, și de ce se întâmplă pe linia frontului. „Din păcate, țara nu este acum în cea mai bună poziție să înceapă negocierile”, a explicat Serhii Kuzan, președintele Centrului Ucrainean pentru Cooperare și Securitate (USCC). „Azi, Rusia are inițiativa pe câmpul de luptă.” 

Kuzan, un fost consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, crede că situația se va schimba până în toamnă, pe măsură ce potențialul campaniei de vară a Rusiei începe să scadă. 

„Rusia este acum la maximul capacităților sale”, a mai spus analistul. „În timp ce partenerii Occidentali, dimpotrivă, deschid fabrici în Ucraina, oferind și mai multe ajutoare, și complexul industrial de apărare al Kievului își mărește capacitatea.”

Din cauza atacurilor constante ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Kievul mai generează acum doar jumătate din puterea energetică pe care o producea înainte de război, potrivit ultimelor estimări publicate de Financial Times. 

Din luna mai și până acum, Ucraina a recuperat 259 de soldați, în timp ce Rusia a primit și ea înapoi același număr de prizonieri de război. Cu toate că schimburile de prizonieri progresează destul de bine, doar 388 dintre cei 20.000 de copii identificați de Kiev ca fiind deportați în Rusia sau în teritoriile ocupate au fost returnați. 

Datorită presiunii menținute asupra marinei militare ruse din Marea Neagră, prin bombardamente și atacuri cu drone maritime împotriva flotei ruse, vasele de transport ale Kievului traversează din nou Strâmtoarea Bosfor și comerțul cu grâne din Ucraina își revine ușor-ușor la nivelul dinainte de 2022. 

Planul Rusiei și reacția față de Formula Zelenski 

Chiar dacă toate aceste puncte din planul lui Zelenski se fructifică, sunt slabe șanse ca Rusia să accepte să participe la summitul de pace. Pe data de 12 iulie, ministrul adjunct de externe al Rusiei, Mihail Galuzin, a spus clar că Moscova nu va fi prezentă la a doua rundă de negocieri de pace și a numit Formula Zelenski un „ultimatum” și o „fundătură”. 

„Există o lipsă de înțelegere și atitudine constructivă din partea rușilor”, a remarcat Serhii Kuzan de la USCC. „Ei nu se ghidează pe principiile de bază ale negocierilor, ci prezintă ultimatumuri care nu pot fi satisfăcute pentru capitulare sau cedarea de teritorii.” 

„Ucraina vorbește despre o soluție pas cu pas a problemei militare, iar rușii folosesc limbajul manipulării în diverse forme pentru a justifica ocuparea ilegală a teritoriilor ucrainene, pentru a elimina sancțiunile și pentru a opri livrările de arme către Ucraina”, a spus Kuzan. 

„Ei vor să câștige timp ca să aștepte o schimbare a situației politice în Europa și în lume, să atace și mai mult cu forțe noi. Ei speră că lumea va fi epuizată de ceea ce ei numesc ‘criza ucraineană’”, a mai precizat analistul ucrainean.

Preluat de la: Unimedia.info