În Etiopia, anul nașterii lui Isus Hristos este recunoscut cu șapte sau opt ani mai tîrziu decît în calendarul gregorian sau „occidental”, care a fost introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582. Potrivit experților, Biserica Romană și-a ajustat calculul în anul 500 d.Hr., în timp ce Biserica Ortodoxă Etiopiană a optat să rămînă la datele inițiale.

Astfel că deși o mare parte din restul lumii a adoptat calendarul gregorian, Etiopia și l-a păstrat al său. „Suntem unici. Nu [am fost] niciodată colonizați. Avem propriul nostru calendar.

Avem propriul nostru alfabet. Avem propriile noastre tradiții culturale”, spune Eshetu Getachew, CEO al Rotate Ethiopia Tours And Travel. Urmînd un sistem solar-lunar, calendarul etiopian are 13 luni. 12 dintre aceste luni durează 30 de zile, iar ultima lună – doar cinci zile (șase zile în anii bisecți). Turiștii care vizitează Etiopia sînt adesea uimiți să afle că s-au „întors în timp”.

Pentru că firmele internaționale și școlile tind să urmeze calendarul gregorian, mulți etiopieni nu au de ales decît să folosească atît calendarul tradițional etiopian, cît și calendarul occidental în același timp. „Este foarte dificil”, spune arheologul etiopian Goitom W. Tekle, aflat în prezent în Germania, pentru CNN Travel. „Încă nu pot trece de la unul la altul…

Este o provocare destul de mare”, adaugă el. Tekle spune că unele instituții trebuie să includă ambele calendare, încorporînd diferite date și ore, atunci cînd corespondează pe de o parte cu etiopienii, în special cu cei din mediul rural, și cu cei din afara țării, pe de altă parte.

Preluat de la: Noi.md