Șor participă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, declară că „pentru prima dată în mulți ani, Moldova este un participant deplin la FEISP”. Și iarăși scandal. Acum deja cu implicarea mîndriei țării noastre – ansamblul de dans popular “Joc”, dansatorii căruia au participat la “Молдавский дворик (Ogrăjoara moldovenească)” de la FEISP. În rezultat, la “Joc” a început “urmărirea vrăjitoarelor”, iar directoarea ansamblului a fost suspendată din funcție.

Asta chiar dacă se știe, că reprezentanții Republicii Moldova participă constant la FEISP, încă de la înființare, ca participanți cu drepturi depline.

Șor împarte interviuri jurnaliștilor ruși cunoscuți, bloggerilor și postului TV “Россия 24”. Șor anunță că a obținut cetățenia Federației Ruse. Presa rusă plasează cu regularitate comentarii privind acțiunile autorităților moldovene în raport cu evenimentele din RM, Șor fiind prezentat drept principalul opozant în Moldova. Dar încă nu demult în Rusia se știa despre el doar că este soțul interpretei Jasmin și persoana, căreia în a. 2015 i-a fost interzisă intrarea în conformitate cu p.1 art. 27 din legea federală “ Despre procedura de ieșire și de intrare din/în Federația Rusă” cu mențiunea „amenințare la adresa securității naționale”.

De la “nedorit” la “salutar”

Presa a scris, că una dintre cauzele care l-au făcut pe Șor nedorit în Rusia putea fi prejudiciul, pe care acesta l-a adus unui șir de bănci rusești în dosarul privind “furtul miliardului”. Se presupunea, că în rezultatul tranzacțiilor frauduloase, de care era bănuit Șor, au avut de suferit bănci serioase ca “Внешэкономбанк”, “Газпромбанк” și altele.

În general, pe atunci Federația Rusă alcătuise un dosar penal destul de impresionant pe numele antreprenorului moldovean. În mai, 2015 publicația “Коммерсант” scria, că lui Ilan Șor, care are afaceri în Rusia (în a.2013 compania sa “Классика Интернешнл” a cumpărat de la grupul SPI drepturile pentru vodca “Кремлёвская”) i-a fost interzisă intrarea în FR. “Коммерсант” a aflat despre aceasta de la un diplomat și un demnitar de stat rus. „Cel din urmă a spus că omului de afaceri i-a fost interzisă intrarea cu mențiunea „amenințare la adresa securității naționale”. Potrivit diplomatului, motivul interdicției de intrare a fost povestea scandaloasă cu plăcuțele diplomatice”, – a scris “Коммерсант”.

În mai,2013 Procuratura generală a Republicii Moldova a deschis un dosar penal pe faptul eliberării ilegale de numere diplomatice de către ambasada moldovenească din Rusia. Dosarul a fost deschis după ce în mass-media a apărut informația despre aceea, că prin Moscova circulă cca 60 de automobile (multe dintre ele de lux)) cu numerele diplomatice ale ambasadei moldovenești, asta în timp ce misiunea diplomatică număra doar 12 angajați. Conform mass-mediei, o parte din aceste mașini aparținea lui Ilan Șor, care avea în proprietate un restaurant amplasat pe teritoriul ambasadei moldovenești. Presa rusă scria că automobile luxoase gen Mercedes Gelandewagen și Bentley cu numerele 147 77 (numărul ambasadei RM în FR) stau zilnic parcate în apropierea clădirii companiei Itera Group, al cărui vizitator frecvent este afaceristul moldovean Ilan Șor. În afară de Șor, cu numere diplomatice moldovenești circula și soția lui, interpreta rusă Jasmin.

În Rusia, numele lui Ilan Șor a apărut și în investigarea mai multor dosare penale, în care figura fostul șef al Serviciului Federal Vamal Andrei Belianinov (a fost demis după o serie de percheziții ale ofițerilor FSB în cadrul unei anchete asupra unui dosar penal de contrabandă cu băuturi alcoolice), precum și apropiatul său –afaceristul Serghei Lobanov, liderul grupului de companii “Арсеналъ”, bănuit de crearea unor scheme criminale, ce ținea de afacerile vamale, livrările ilegale de mărfuri către Rusia și contrabanda cu alcool de elită. Ilan Șor era unul dintre partenerii lui Lobanov. Spre exemplu, Șor asigura centralizarea livrărilor de fructe și legume moldovenești prin canalele lui Lobanov. Tot el a intermediat tranzacția, prin care Lobanov a cumpărat (prin offshore-ul cipriot Insidown LTD) 39,2% din acțiunile Victoriabank, astfel Lobanov devenind cel mai mare acționar al băncii.

Împreună cu Lobanov, în a. 2015 Șor a încercat să deschidă în Rusia 45 de magazine duty free în zonele adiacente punctelor internaționale de control auto. Andrei Belianinov a venit cu ideea de a aloca aceste zone și de a le transfera către companii comerciale, dar această inițiativă nu a găsit sprijin în guvernul Federației Ruse. Plus la asta, compania “Арсеналъ-Капитал” din grupul lui Lobanov a oferit fostului acum concesionar al Aeroportului Chișinău, companiei Avia Invest, în care Șor era președintele consiliului de administrare, un împrumut de 27 mln. de euro în condiții foarte avantajoase – pentru 10 ani cu 3% anual. “Șor este cheia spre banii lui Lobanov, aflați în Moldova”, – a spus atunci pentru “Новая газета” un ofițer FSB, care a luat parte la ancheta împotriva lui Belianinov și Lobanov.

Acum Ilan Șor la fel este o “amenințare la adresa securității naționale”, de data aceasta nu a Federației Ruse, da a Republicii Moldova. Da în Rusia acum el este «un politician de opoziție dezinteresat, care luptă împotriva regimului dictatorial pro-european în țara sa, pledează pentru apropierea de Federația Rusă și pentru ca Moldova să devină un participant cu drepturi depline la Uniunea Economică Eurasiatică».

De la „antreprenor cu o reputație îndoielnică” la „politician respectat”

Nu este un secret pentru nimeni, că Ilan Șor a intrat în politică pentru a evita pedepsele penale și pentru a-și salva proprietatea și capitalul.

El însuși susține că “cei care mă cunosc știu că eu nu m-am îmbogățit pe seama BEM. Tata mi-a lăsat o afacere mare”. Însă afacerea familiei Șor în timpul vieții lui Miron Șor nu a fost prea vizibilă în Republica Moldova. Miron Șor, care a emigrat din URSS, la începutul anilor 1990 s-a întors în Moldova, unde a deschis mai multe magazine de haine, încălțăminte și parfumuri ale unor mărci celebre. După decesul tatălui, Ilan Șor a moștenit afacerea acestuia, care era destul de șifonată de criza din a.1998 și abia se ținea pe linia de plutire. Așa că averea sa Șor a înjghebat-o prin participarea la niște tranzacții și combinații financiare dubioase. Mai ales că, în afară de business, el a moștenit și relații bune în conducerea țării. În rezultat, pentru rețeaua lui de magazine duty-free a fost creat un tratament favorabil fără precedent. Și chiar și după ce în Moldova a fost adoptată legea, care interzice comercializarea băuturilor alcoolice după ora 22, toate punctele de comerț cu amănuntul au fost supuse acesteia, cu excepția magazinelor lui Șor.

Asta în timp ce litigiul cu compania LeBridge, cu care Șor concura la duty free, au fost nevoiți să-l achite cetățenii simpli. Doar judecata cu proprietarul LeBridge Corporation Limited, omul de afaceri francez Frank Charles Arif de la Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor Investiționale (ICSID) a costat contribuabililor peste 1,2 milioane de dolari. Circa jumătate de milion a primit compania juridică din străinătate. O sumă impunătoare a fost plătită pentru acoperirea costurilor pentru procedurile de arbitraj, alte 160 mii de dolari – pentru serviciile companiei de audit Credibility International, care a efectuat expertiza financiar-economică repetată a pretențiilor reclamantului. În rezultat, conform deciziei instanței internaționale, guvernul moldovenesc a achitat companiei LeBridge Corporation Limited 35,1 mln. de lei (1,8 mln.de euro) drept compensație pentru anularea drepturilor acestei companii la comerțul duty free în favoarea magazinelor duty free ale lui Șor, plus la costurile procedurilor judiciare. Între timp, potrivit informațiilor furnizate de mass-media, veniturile anuale ale pieței duty-free din republică alcătuiau circa 2 miliarde de lei.

O altă sursă de creștere semnificativă a capitalului lui Ilan Șor a fost „mina de aur” sindicală: ca urmare a unei serii de tranzacții controversate, companiile afiliate lui Șor au intrat în posesia multor proprietăți sindicale la un preț de nimic.

Conform unor date, la destrămarea URSS bunurile imobilele care aparțineau sindicatelor erau estimate la 200 mln. de dolari. Conducerea de atunci a Confederației sindicatelor a efectuat un șir de tranzacții dubioase de înstrăinare a bunurilor la niște prețuri de chilipir, reduse cu multe milioane de lei. Pe post de cumpărători ai acestor bunuri erau companiile afiliate lui Șor, care achiziționau imobilele scumpe în exclusivitate prin negocieri directe, nu prin participarea la licitațiile publice.

În așa mod Șor a obținut pensiunea “Flora”, complexul sportiv “Юность”, Palatul de cultură a sindicatelor, hotelurile “Cosmos” și “Turist”, un șir de alte bunuri– baze turistice, sanatorii, clădiri și complexe de diverse destinații.

Ulterior, la investigarea “furtului bancar”, s-a aflat că o parte din creditele mari de la “Banca de Economii” și alte bănci jefuite, au fost obținute cu garanția aceleiași proprietăți sindicale. Prejudiciul din tranzacțiile de înstrăinare a imobilelor ce aparțineau Confederației Naționale a Sindicatelor este estimat la sute de milioane de lei.

În alegeri el a mers din partea mișcării “Равноправие”: nu a avut timp pentru colectarea semnăturilor necesare ca să candideze independent, cum se preconiza la început. Manevra a avut un efect imediat: din figura-cheie în cazul delapidărilor masive de bani din sistemul bancar, Ilan Șor a devenit „politician”, iar în toate urmăririle ulterioare privind furtul miliardului a acționat deja ca o victimă politică a guvernării.

În a.2017 Ilan Șor a fost condamnat la 7,5 ani de pușcărie în dosarul privind “furtul unui miliard de dolari”, chiar dacă țara și sistemul judiciar arau administrate de «partenerii în furtul miliardului». Cum se vede, dovezile vinovăției lui Șor erau așa de evidente, că judecătorii nu au avut de ales, doar să-l condamne. Totodată, s-a decis ca pedeapsa să fie executată după intrarea în vigoare a deciziei definitive a Curții de Apel, iar Șor a rămas liber – instanța a decis eliberarea acestuia din arest. Însă Curtea de Apel a tot tergiversat examinarea cazului și așa și nu a mai început procesul. Da în februarie, 2019 Ilan Șor, devenind deputat în parlament în circumscripția uninominală Orhei cu 59,22%, a obținut imunitate parlamentară. Însă deja în iunie,2019 după schimbarea puterii și venirea coaliției PSRM-blocul ACUM în fruntea țării, a părăsit Moldova și s-a stabilit în Israel, fiind în continuare deputat în parlamentul de legislatura X, apoi (pînă în aprilie, 2023) și în actualul parlament de legislatura XI. Ultima trecere oficială a frontierei de stat a Republicii Moldova de către Ilan Șor a fost pe 17 august, 2018.

În aprilie, trecut, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Ilan Șor la 15 ani închisoare cu încasarea sumei de 5,2 miliarde lei. Avocații condamnatului au declarat că această decizie a fost una politică, luată sub presiuni mari din partea autorităților. Însuși Șor a spus că nu este afectat de această decizie și că aceasta „va fi anulată exact a doua zi după schimbarea regimului actual de către o instanță obiectivă și corectă”.

Din cele raportate de organele de drept, „din noiembrie 2023, Ilan Șor călătorește și are diverse întrevederi cu oficiali din alte țări, în principal din Federația Rusă, despre care persoana căutată anunță personal pe rețelele de socializare”. În luna februarie, curent Șor, într-un interviu acordat РИА Новости spunea, că ia în calcul posibilitatea de a se muta în Federația Rusă, deoarece familia lui locuiește aici. Viorel Cernăuțanu, șeful Inspectoratului General de Poliție, a declarat că “din 25 februarie, oficiul și locul de trai al persoanei, care încă nu demult era la Tel-Aviv, este la Moscova”. Partea rusă a confirmat că omul de afaceri și politicianul moldovean Ilan Șor se află pe teritoriul său, și a refuzat să-l extrădeze în Moldova. De atunci, Șor și partidele afiliate lui au promovat activ o agendă presupusă „pro-rusă” și ideea aderării Moldovei la UEEA .

Rusia face o greșeală

Șeful Inspectoratului General de Poliție Viorel Cernăuțanu susține, că în fiecare lună Federația Rusă investește cel puțin 2 milioane de dolari în activitățile grupului Șor în Moldova și în străinătate. Probabil nu mai mult, comparativ cu banii turnați anual de SUA și alți parteneri occidentali în diverse ONG-uri, mass-media, agenții guvernamentale și partide politice din Republica Moldova.

Cu toate acestea, marea majoritate a cetățenilor moldoveni care simpatizează sau sunt neutri față de Federația Rusă, consideră că conducerea rusă face o greșeală dacă mizează pe Șor, și provoacă astfel dezamăgirea acestor cetățeni.

Presa rusă îl prezintă acum pe Ilan Șor și partidele pe care le-a creat el ca fiind aproape singura opoziție din Moldova. Iar Ilan Șor și politicienii afiliați lui se poziționează pentru alegătorul moldovean ca fiind aproape singurii prieteni ai Rusiei. Cu toate acestea, înainte ca Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada și alte țări să-i impună sancțiuni din toate părțile, Șor nu avea o poziție pro-rusă așa de activă. Intrat în politică, el încerca să nu se expună asupra unor subiecte de politică externă. Și dacă citim programul partidului “Șor”, aprobat la congresul VII în toamna lui 2016 (anume atunci mișcarea “Равноправие” a fost redenumită în partidul “Șor”), acolo nu se spune nimic despre politica externă și vectorul de integrare.

O parte semnificativă a activiștilor și majoritatea electoratului lui Ilan Șor votează sau pentru bani, sau protestatar. Potențialul lui Șor nu este mai mare de 20%. Iar partenerii potențiali vor face tot posibilul pentru a evita o coaliție cu Șor, care pentru ei, politic vorbind, este egală cu moartea. Dar să presupunem, că blocul “Победа” va intra într-o oarecare majoritate parlamentară. Și ce; Șor va fi absolvit de răspundere? Chiar dacă în a.2017 Șor a fost condamnat pentru prima dată de autoritățile loiale lui? Șor însuși crede că da, și declară că decizia judecătorească în privința lui “ va fi anulată exact a doua zi după schimbarea regimului actual de către o instanță obiectivă și corectă”. Și nu-și ascunde ambițiile – în martie, 2024 el a anunțat că vrea să devină prim-ministru. Un prim-ministru condamnat la 15 ani privațiune de libertate?

Această situație va pune sub semnul întrebării subiectivitatea statului nostru și, în mare măsură, viitorul lui chiar mai mult ca politica anti-moldovenească a guvernării actuale Aceasta este ceea ce încearcă să obțină Rusia?

Și putem spune cu încredere, că nimeni și niciodată, în special majoritatea moldovenilor care nu pot fi forțați să voteze pentru bani, nu va permite o asemenea umilire.

Actuala guvernare din Moldova are multe neajunsuri – guvernare autoritară, lupta împotriva disidenței, lipsa de respect față de Constituție, subordonarea completa față de „partenerii de dezvoltare”, retragerea din neutralitate și militarizarea activă a tării etc., dar lupta fără compromisuri împotriva criminalului condamnat Șor impune respect și sprijin din partea multor segmente ale populației.

Iar Ilan Șor, acest om capabil, desigur, ar fi putut face multe lucruri bune pentru țara sa și, dacă iubește sincer Moldova, dacă o consideră a lui și plănuiește să locuiască aici, nu are de ales – trebuie să vină și să suporte pedeapsa binemeritată, care în anumite împrejurări ar putea fi redusă semnificativ.

Poate că Șor și echipa lui nu ar fi așa de spectaculos și nu ar atrage așa de multă atenție, dacă reprezentanții altor partide de opoziție ar fi mai activi și ar lupta mai mult pentru independența, prosperitatea Republicii Moldova și drepturile cetățenilor. Aceste reproșuri, însă, nu-s la adresa lui Șor .

Valeriu Stăvilă

Preluat de la: Noi.md