O statistică alarmantă

Din raportul Biroului Național de statistică reiese, că 47 de instituții au desfășurat în a. 2023 o activitate științifică și de cercetare, inclusiv 20 de institute și centre științifice, 16 universități și 11 instituții de alt gen. În mare parte, reducerea numărului de instituții (cu 20 mai puține comparativ cu a.2022) este rezultatul reorganizării universităților publice prin fuziunea (absorbția) a 18 instituții publice de cercetări științifice. 30 dintre instituțiile cu activitate științifică de cercetare, sau 63,8% , erau administrate de stat.

Conform stării de la finele a.2023, în domeniul științei și inovațiilor munceau 3526 de angajați, cu 9,3% mai puțin ca la finele a. 2022, și doar 55% dintre persoanele care desfășurau activități de cercetare munceau cu o normă întreagă. Foarte mulți dintre oamenii de știință din Republica Moldova au trecut de 64 de ani (24,7%), iar tineri vin din ce în ce mai puțini – față de a.2022, se observă o scădere a ponderii tinerilor cercetători sub 35 de ani (cu 3,9% ). În a. 2023 cheltuielile pentru activitatea științifică de cercetare au constituit 671,1 mln.de lei, sau 0,22% din produsul intern brut (PIB).

Zile numărate după ce BNS a publicat datele statistice, ex-ministrul Educației Corneliu Popovici a postat pe pagina sa de socializare o postare intitulată „Situația cu reforma antiștiințifică în Republica Moldova: analiză în cifre”, în care și-a exprimat îngrijorarea că în fiecare an situația științei moldovenești se deteriorează, fapt dovedit de cifrele din a.2023 față de cele din a.2022. Iar aceste cifre arată așa:

– numărul angajaților în domeniul cercetării a scăzut cu 9,3%;

– 20 de institute de cercetări științifice au fost lichidate;

– numărul cercetătorilor s-a redus cu 8%;

– numărul cercetătorilor cu grad științific s-a redus cu 7,2%;

– cota tinerilor cercetători (pînă la 35 de ani) s-a redus cu 4%;

– cota cercetătorilor peste 64 de ani a crescut cu 3%;

– numărul doctoranzilor s-a redus c 6,1%;

– numărul doctoranzilor finanțați din bugetul public s-a redus cu 7,6%;

– numărul doctoranzilor de 26-30 de ani s-a redus cu 2,7%;

– numărul persoanelor înscrise la studii de doctorat s-a redus cu 7,0%;

– numărul doctoranzilor străini s-a redus cu 15,7%;

– numărul post-doctoranzilor s-a redus cu 16,7%;

– cheltuielile pentru cercetări și elaborări s-au majorat cu 40,9 mln. de lei, sau cu 6,5%. Ceea ce, menționează raportul BNS, constituie 0,22% din PIB, mai puțin ca în a.2022 (în 2022acest indice a fost de 0,23%).

«Aceste date statistice alarmante reprezintă consecința directă a eșecului reformei învățămîntului superior și a activității științifice de cercetare în Republica Moldova. Iată principalii factori, care au contribuit la situația creată: 1) nimicirea Academiei de științe din Moldova și discreditarea instituțiilor științifice de cercetare; 2) lichidarea a 20 de instituții științifice de cercetare, a 5 universități și a mai multor școli științifice recunoscute internațional;

3) demoralizarea colaboratorilor științifici prin salariile mici și lipsa încrederii în viitor. În acest context, cuvintele academicianului Bogdan Simionescu, vice-președinte al Academiei române, par profetice: «Dacă veți merge pe această cale, știința va dispare în ani numărați », – a scris C. Popovici pe Facebook și a menționat, că datele BNS subliniază necesitatea unei revizuiri urgente a politicii și a reformelor în sfera cercetărilor științifice din Republica Moldova, înainte ca pierderile să devină irecuperabile.

Reforme nu pentru schimbări

În Moldova, degradarea sferei cercetărilor științifice durează de mulți ani. S-ar părea, că știința moldovenească demult tot este reformată, dar nicidecum nu se reformează. În a.2004 în Republica Moldova a fost adoptat Codul științei și inovației. În 20 de ani, documentul a suportat numeroase modificări. În toți acești ani au fost adoptate și prelungite Programe naționale de cercetare și inovare, cel mai recent – pentru anii 2024-2027 – a fost aprobat la finele lui 2023. Modificările introduse în Codul științei și inovației, s-ar părea, urmau să îmbunătățească situația în domeniul dat, dar vedem că ea se tot înrăutățește.

În procesul acumulării informațiilor pentru acest material, jurnalista Noi.md a descoperit pe site-ul Academiei de științe din Moldova Raportul privind starea științei în RM, datat cu a. 2020, care conține datele unui sondaj de opinii privind reformarea sferei cercetărilor științifice în RM. Astfel, la solicitarea Academiei de științe din Moldova, în anul 2020 Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice a realizat o anchetă sociologică cu participarea a 351 de cercetători, care la acea vreme reprezentau 12,7% din numărul total de cercetători din Republica Moldova. Printre respondenți erau 55% de angajați ai institutelor de cercetări științifice, 43% – ai universităților, 2% – ai instituțiilor conexe. Conform rezultatelor sondajului, doar 18% dintre reprezentanții mediului științific considerau că situația de atunci în sfera științei și inovației era satisfăcătoare, în timp ce peste o jumătate din respondenți susțineau că ea este, mai degrabă, aproape nesatisfăcătoare (26%) sau nesatisfăcătoare (26%), ba chiar critică (27%).

Participanții la sondaj au fost întrebați și despre reforma efectuată de autorități în conformitate cu modificările aduse Codului științei și inovației prin legea nr. 190/2017. Aproape fiecare al treilea colaborator științific considera că din punct de vedere al dezvoltării științei și inovațiilor în RM reforma a fost efectuată în grabă și cu multe lacune (30%), da cea mai mare parte a reprezentanților mediului științific (45%) susțineau că ea a fost implementată în detrimentul științei și a personalului științific. Unii respondenți au spus că reforma a fost promovată fără a analiza posibilele consecințe, că ea este un eșec care are consecințe grave pentru știință, și deci pentru societate. Și doar 11% din numărul total al respondenților au spus că decizia privind reformarea a fost absolut corectă și necesară.

Pentru comparație, e de menționat că în a. 2010 a fost efectuat un studiu sociologic analogic cu participarea a 365 de colaboratori științifici pentru a evalua rezultatele reformei în domeniul științei și inovației după adoptarea Codului științei și inovației în a. 2004. Atunci 61% dintre participanții la sondaj au numit corectă direcția reformei, 16% – incorectă, iar 23% nu au avut o opinie pe marginea acestei chestiuni. Compararea rezultatelor celor două sondaje sociologice cu diferența de 10 ani arată că evaluarea pozitivă a situației din a.2010 către a.2020 s-a redus aproape de șase ori .

Majoritatea respondenților din a. 2020 au spus că reformarea activității de cercetare științifică, începută în a. – 2017, nu a adus schimbări pozitive pentru tineri (76%), iar 41% dintre respondenți au spus că situația s-a înrăutățit în general.

«Pentru a îmbunătăți situația actuală în domeniul cercetării și inovării și pentru a crea noi oportunități de dezvoltare, comunitatea științifică consideră că este necesar să se asigure o finanțare suficientă pentru domeniile de cercetare și inovare – 83,7%, motivarea financiară a personalului științific – 74,5%, precum și schimbarea atitudinii statului față de domeniul cercetării și inovației – 78,5%. Mai este necesară formarea unor echipe științifice interdisciplinare și extinderea cooperării cu instituțiile relevante din țară și străinătate – 43,6%, introducerea ordinelor de stat de la guvern, ministere și alte agenții guvernamentale pentru a efectua cercetări specifice în diverse domenii de activitate – 39,5%, a asigura oportunități reale de integrare a domeniilor științifice și inovatoare interne în spațiul european de cercetare – 42,1%”, – se menționa în raportul AȘM.

Programe naționale rupte de realitate

Dar, putem presupune, pentru autorități aceste sondaje de opinie nu au devenit un imbold de a sprijini știința în Moldova, și domeniul a degradat în continuare. Nici programul național în domeniul cercetării și inovației pentru anii 2020–2023 nu a schimbat situația. Din contra, în a. 2022 a avut loc procesul absorbției a 18 institute de cercetări științifice de către patru universități mari din țară. Atunci conducerea ministerului educației susținea că nu e nimic strașnic, că fuzionarea cu universitățile are un șir de aspecte pozitive pentru angajații institutelor științifice. Unu – ei vor avea un loc de muncă constant, care să nu depindă de proiectele realizate sau obținute. Doi – vor avea mai multe șanse de acces la mijloacele financiare pentru cercetare, dat fiind că vor fi parte a unei universități solide. Trei, vor avea posibilitatea să interacționeze îndeaproape cu studenții care au vocația de a face știință. Patru – vor putea participa la luarea deciziilor privind procesul de studii în universități. Dar s-a scurs un an și jumătate, iar statistica arată o înrăutățire și mai mare a situației.

La finele a.2023 actuala guvernare adoptă încă un Program național în domeniul științei și inovației, deja pentru anii 2024–2027. Pentru dezbateri, documentul a fost plasat pe Particip.gov.md, dar conținutul lui a provocat critici din partea unui șir de experți. Astfel, un grup de experți de la Institutul pentru Dezvoltarea Societății Informaționale a avizat documentul cu o serie de comentarii.

Spre exemplu, în opinia experților «Programul Național de Cercetare și Inovare pentru anii 2024–2027 nu respectă normele ce reglementează cum trebuie să fie Programul ca document al politicilor care reies din Strategie». Se mai menționează, că «majoritatea acțiunilor propuse sunt prea generale (nu abordează în mod specific problemele identificate), multe-s preluate din alte documente, fiind cunoscute de mult timp».

Plus la toate, «proiectul nu conține un număr suficient de propuneri adecvate pentru integrarea cercetării din Republica Moldova în Spațiul European de Cercetare; nu există criterii și indicatori clari pentru monitorizarea și evaluarea obiectivelor atinse ale Programului național în domeniul cercetării și inovării». Se mai vorbește și despre faptul, că «nu au fost pe deplin asigurate transparența și consultarea publicului larg» și că Programul național «nu folosește pe deplin analizele și soluțiile propuse de experții internaționali și naționali, dintre care multe au fost formulate în cadrul unor studii finanțate din fonduri europene și internaționale de sprijin pentru Republica Moldova».

De aici putem concluziona, că persoanele responsabile care reprezintă actuala guvernare au elaborat Programul Național nu pentru a îmbunătăți situația științei în societatea moldovenească, da pentru a prelungi termenul de acțiune a documentului, dat fiind că precedentul a expirat . În caz contrar, programele adoptate ar ajuta la soluționarea problemelor, care persistă ani în șir.

Doar finanțarea adecvată ne va salva

Printre aceste probleme, cele mai principale – salariile mici și finanțarea proastă a activității de cercetare științifică. Asta a dus la aceea, că mințile savante moldovenești au început să caute cum să-și folosească talentele și abilitățile în afara țării, unde există mai multe oportunități și salariile-s mult mai mari. În doi ani, în domeniul cercetării științifice numărul specialiștilor s-a redus cu cca 1000 de persoane, adică au rămas 3500. În reportajul postului TV Moldova1, toți conducătorii institutelor de cercetări științifice și ai universităților, care au fost intervievați, au invocat deficitul de personal.

Potrivit Laurenției Ungureanu, directoarea Institutului de zoologie, acum nouă ani aici exista un concurs pentru doctorantură, avea loc o selectare, iar azi tinerii nu se grăbesc să aplice la aceste studii. Astăzi instituția încă nu duce lipsă de colaboratori științifici, însă numărul acestora s-a redus după ce la nivel legislativ a fost restricționată limita de vîrstă a angajaților institutelor de cercetări științifice.

Și Alexandru Stratan, rectorul Academiei de studii economice din Moldova, a declarat că nu se poate lăuda cu un flux de tineri în instituția pe care o conduce, iar numărul colaboratorilor științifici s-a redus în ultimii 14 ani de 2,5 ori – de la 120 (în a.2010) la 45-50 (în 2023). Dar oricum, a menționat el, nu este situația cea mai grea, există domenii științifice în care lucrurile stau și mai prost.

Și Svetlana Cojocaru, vicepreședinta Academiei de științe, confirmă criza existentă în domeniul cercetării științifice. Potrivit ei, este trist că numărul colaboratorilor științifici s-a redus cu 9%, dar și mai trist e că în a.2023 numărul cercetătorilor tineri a scăzut, comparativ cu a.2002, cu 3,9%.

«Dacă ținem cont de faptul că în a. 2022, comparativ cu 2021, acest indice s-a redus cu cca 4%, criza este evidentă. Ea s-a aprofundat, deoarece la finele anului trecut guvernul a aprobat Metodologia finanțării instituționale, potrivit căreia savanții-pensionari pot fi angajați doar cu norma de salarizare 0,5 sau 0,25. Școli științifice cu renume își pierd liderii, savanții, iar tinerii nu vin să le ia locul. Iată cu ce fel de situație ne confruntăm, – a declarat S. Cojocaru pentru Moldova1.

«Cum să motivăm tinerii să meargă în știință, și ce trebuie să facă în acest sens autoritățile centrale?», este o întrebare logică în această situație.

S. Cojocaru a spus că programul de activitate a guvernului, precum și Programul național al Ministerului Educației și Științei, conține o secțiune separată privind atragerea tinerilor în domeniul cercetării.

«Dar, în opinia noastră, acest program prevede c condiții neatractive. Da, recent s-a anunțat, și sperăm că în scurt timp vor fi anunțate rezultatele concursului de proiecte pentru savanții tineri . Dar pentru asemenea proiecte se alocă bani foarte puțini, sume mici. În realitate, salariul unui specialist începător, venit în știință , este total ne-motivant. În opinia mea, argumentul cel mai principal este entuziasmul profesorilor experimentați, care reușesc să molipsească tinerii cu dragostea pentru știință », – și-a spus opinia vicepreședinta Academiei de științe din Moldova.

Igor Șarov, rectorul Universității de stat din Moldova, a menționat că și în instituția pe care o conduce situația din domeniul cercetării științifice este la fel ca și în întreaga republică. El crede că nu e cazul să căutăm vinovații, trebuie să luăm măsuri pentru a corecta situația. Iar asta se poate face doar printr-o finanțare adecvată.

Toate problemele se datorează lipsei de înțelegere

Doctorul în economie Mihail Poisic, fost angajat la Institutului Național de cercetări în economie, în ultimii ani este prezent în spațiul public, în mass-media cu articole în care previne despre urmările triste ale degradării și distrugerii științei moldovenești și își exprimă îngrijorarea pentru finanțarea ei conform principiului rezidual. Economistul crede că în Moldova finanțarea științei la nivelul de 0,22% din PIB este extrem de mică, comparativ cu UE (spre care aspiră Republica Moldova), care și-a propus să majoreze acest indice la 3% din PIB.

– În Moldova se vorbește mult despre vectorul european de dezvoltare, dar nu se trudește nimeni să cunoască prioritățile de bază ale UE, – a opinat M. Poisic în comentariul pentru Noi.md. – Dar încă în martie, 2000 la ședința Consiliului European de la Lisabona, șefii de state și guverne au pus începutul așa numitei Strategii Lisabona. Drept scop a fost declarată tendința ambițioasă de a face din UE cea mai competitivă economie a lumii. Iar strategia elaborată ulterior prevedea în mod special trecerea la o economie competitivă, dinamică și bazată pe știință. Punctele ei forte urmau să fie sprijinirea cercetărilor și a elaborărilor cu atingerea nivelului de finanțare a lor – 3% din PIB! Reieșind din faptul că acolo PIB-ul pe cap de locuitor este net superior, la noi decalajul dintre nivelurile actuale de finanțare este deja de două ori mai mic.

Din explicațiile doctorului în economie M. Poisic reiese, că în Codul științei și cercetării, adoptat în Moldova încă în a. 2004, a fost prestabilită necesitatea finanțării domeniului cercetării în volum de cel puțin 1% din PIB. Către a. 2009 acest indice a ajuns deja la 0,6%!

– Cu regret, următoarele și actuala guvernare stă foarte departe de înțelegerea importanței acestei probleme, – spune interlocutorul Noi.md. –Lipsa profesionalismului adecvat nu le-a permis persoanelor numite să-și dea seama că finanțarea științei în valoare de cel puțin 1% din PIB este o condiție necesară pentru existența acesteia și susținerea de către societate. Iar asta a influențat respectiv potențialul de personal al acestui sector economic de bază. În mare parte, asta a fost urmarea lipsei de înțelegere a faptului că numai simbioza armonioasă a științei, educației, producerii și culturii poate asigura dezvoltarea continua în toate domeniile vieții oricărui stat.

Economistul și-a exprimat regretul că în anii de independență în Moldova au fost luate numeroase decizii neadecvate, în rezultatul cărora a fost pierdut, în mare parte, potențialul precedent, mai ales în producerea mărfurilor cu utilizarea intensivă științei și cu valoare adăugată sporită. Iar unul dintre factorii care determină actuala degradare este și decalajul tot mai mare în comerțul și cooperarea economică cu țările CSI. În același timp, în ultimii ani au fost denunțate literalmente zeci de acorduri relevante, încheiate anterior, ignorat chiar faptul că întreaga lume luptă pentru piețe de desfacere a mărfurilor și serviciilor sale.

Important pentru dezvoltarea economică și socială a țării

În opinia savantului, la fel de important e ca guvernul, cercurile științifice și sectorul privat să muncească laolaltă la crearea mediului, care ar contribui la dezvoltarea științifică, care ar ajuta Moldovei să depășească problemele curente și să construiască un viitor prosper cu ajutorul inovațiilor și cercetărilor.

Procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană stabilește standarde înalte în domeniul cercetării și inovării științifice. Cerințele UE în domeniul cercetării naționale reprezintă un catalizator pentru modernizarea și internaționalizarea sistemului științific moldovenesc. Aceasta include o serie de adaptări și îmbunătățiri în mai multe aspecte. Printre acestea, academicianul a numit o finanțare adecvată a cercetării științifice. «Finanțarea adecvată este vitală pentru cercetarea de bază care stă la baza inovației tehnologice. Alinierea acesteia la standardele UE necesită investiții sporite în cercetare, și de la bugetul de stat, și prin atragerea de fonduri europene și internaționale», – a menționat ex-președintele AȘM .

Nu mai puțin importantă, susține G. Duca, este utilizarea echipamentelor avansate. «Echipamentul modern este indispensabil pentru cercetarea avansată. UE se concentrează pe infrastructura modernă de cercetare, iar Moldova trebuie să investească în modernizarea și echiparea laboratoarelor pentru a asigura cunoștințe competitive la nivel internațional», – a enumerat academicianul.

O mare însemnătate are și pregătirea resurselor umane calificate, mai ales în domeniul științelor naturii și a tehnicii. Moldova trebuie să acorde o atenție deosebită programelor de doctorat și post-doctorat, oferind posibilități de dezvoltare a carierei științifice și a colaborării internaționale.

Prioritățile științifice naționale trebuie armonizate cu cele europene. Aceasta implică concentrarea pe domenii-cheie precum tehnologiile digitale, tranziția ecologică, sănătatea publică și securitatea alimentară.

«Fără un sprijin adecvat pentru știință, inclusiv o creștere consistentă a finanțării acestui sector la 1-2% din PIB, aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne o perspectivă îndepărtată. Multe dintre declarațiile și speculațiile actuale propagate de structurile politice ale Moldovei se dovedesc a fi foarte iluzorii în lipsa unui angajament puternic și a unor acțiuni concrete de sprijinire a dezvoltării științifice. Este esențial ca Moldova să acorde prioritate investițiilor în cercetare și dezvoltare, deoarece acesta este cel mai important pilon pentru progresul economic și social și o condiție prealabilă pentru integrarea în structurile europene», – a rezumat ex-președintele AȘM , academicianul Gheorghe Duca.

Cu regret, azi noi auzim de la actuala guvernare cuvinte despre ce trebuie să facem pentru a salva știința, dar nu vedem pași concreți și eficienți. De aici putem concluziona, că în țara noastră autoritățile nu înțeleg cum pot ajuta știința. Instituțiile științifice de cercetare se optimizează, Academia de științe încă mai există, dar nu pentru mult timp, dat fiind că ea nu poate fi centrul științei moldovenești fără instituțiile științifice de cercetare, de care a fost lipsită.

Dan Perciun, ministrul educației și cercetării, spunea în cadrul evenimentelor consacrate științei și inovației, că tinerii nu intră în știință, că ei trebuie să fie atrași prin proiecte interesante și salarii bune, dar acestea-s doar vorbe. Că doar a spus vicepreședinta AȘM Svetlana Cojocaru, că oricum în condițiile de azi pentru proiecte se alocă bani puțin și finanțarea este proastă. D. Perciun a promis, că finanțarea sferei de cercetare va spori anual cu 0,1%. Adică, dacă în a. 2022 aceasta a constituit 0,22% din PIB, în 2023 – 0,32%, putem lesne calcula numărul anilor, în care vom putea atinge nivelul de finanțare stabilit de UE. Cu siguranță, nu reușim către a. 2030. Da măsurile trebuie luate urgent.

În concluzie, această situație este firească dacă deciziile bazate pe sfaturile „partenerilor de dezvoltare” le iau persoane fără cunoștințe și experiență suficientă, care nu pot să evalueze consecințele deciziilor luate. Dar e important ca acești de oameni să își poată recunoaște greșelile, ca punct de reper pentru a le corecta.

Viitorul apropiat va arăta dacă figurile-cheie din actuala guvernare au această capacitate.

Lidia Ceban

Preluat de la: Noi.md