Blocul Naţional Sindical organizează luni un miting de protest în faţa sediului Guvernului, alături de cele 29 de federaţii afiliate, pentru a cere reducerea impozitării salariilor angajaților din România. Mitingul va fi urmat de un marş către Ministerul Economiei, Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, potrivit News.ro.

„Obiectivul acestui protest este reducerea fiscalităţii pe muncă în România. Cerem, în acest mod, respect pentru muncă şi cei care muncesc! În ultimii ani, clasa politică din România a pus capitalul mai presus de toate, iar asta a dus la migrarea peste hotare a 5 milioane de cetăţeni din România, aflaţi în vârstă de muncă. România are astăzi cea mai ostilă piaţă de muncă în ceea ce priveşte dialogul social! Lucrătorii români au ajuns cobaii experimentelor fiscale făcute de toate guvernele de după 1989”, conform unui comunicat al organizaţiei sindicale. BNS precizează că ”România este singura ţară din Uniunea Europeană şi din lume în care contribuţiile mediului de afaceri la sistemul de securitate socială au fost mutate în cârca salariaţilor” începând cu anul 2018. Blocul Naţional Sindical invită să se alăture acestui protest ”pe toţi românii care nu mai suportă fiscalitatea ridicată, indiferent de statutul lor social, de preferinţe politice, dacă sunt sau nu sunt membri de sindicat, angajaţi, şomeri, elevi, studenţi, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, actuali sau viitori beneficiari ai sistemului de asigurări sociale. Vă aşteptăm în stradă, alături de noi! Să ne facem vocea auzită şi să le spunem încă o dată, guvernanţilor, tare şi apăsat”:

”Taxele şi impozitele voastre ne sufocă! Vrem reformă fiscală acum!”, este mesajul BNS. Taxe pe muncă de 42,8% din salariu ”Astfel, contribuţia la sănătate şi la sistemul de pensii s-a dublat pentru angajaţi, în timp ce pentru angajatori s-a redus la zero. Astăzi, România are una din cele mai ridicate sarcini fiscale pe costul forţei de muncă din UE: 42,8% faţă de 38,6% media europeană! Peste 87% din sarcina fiscală este reprezentată de contribuţiile sociale percepute pentru finanţarea sistemului de securitate socială. 82,6% din finanţarea sistemului de pensii şi a sistemului de asigurări de sănătate se asigură din contribuţii plătite de persoanele asigurate, în proporţie de peste 97% aceştia fiind salariaţi. Sarcina fiscală pusă pe umerii salariaţilor este mult peste 50% atât cât reprezintă sarcina maximă prevazută de Convenţia OIM şi Codul european de securitate socială”, susţin sindicaliştii
Ei afirmă că salariile mici şi taxarea ridicată au făcut ca România să înregistreze a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forţei de muncă din UE în 2023, după Italia şi Grecia, potrivit datelor Eurostat. Doar 69% dintre românii cu vârsta între 20 şi 64 de ani lucrează, ceea ce înseamnă că aproape o treime dintre români nu muncesc, conchid ei. Riscul de sărăcie De asemenea, conform BNS, în 2023 România avea o populaţie ocupată de 7,7 milioane persoane, însă doar 5,6 milioane de persoane au plătit contribuţii de asigurări sociale. 2,1 milioane de persoane ocupate nu au plătit contribuţii, deşi, în unele cazuri, au beneficiat de prestaţii. ”Calitatea prestaţiilor de protecţie socială este una foarte scăzută. La 65 de ani, speranţa de viaţă sănătoasă este în Romania de doar 4 ani, media UE fiind de 9,5 la bărbaţi şi 9,9 ani la femei. În contextul în care aproximativ 24% din pensionarii din România sunt beneficiari de pensie minimă, transferurile sociale reuşesc într-o mică măsură să reducă riscul de sărăcie. Comoditatea administraţiei fiscale şi capacitatea unor categorii socio-profesionale de a obţine un tratament preferenţial în timpul vieţii active au condus la situaţia actuală, în care o pondere redusă a lucrătorilor din România trebuie să-şi asume un cost semnificativ pentru finanţarea unui sistem de protecţie socială de care se beneficiază aproape universal. Cu alte cuvinte, în loc să lărgească baza de impunere, statul român preferă să ia mult de la cei corecţi!”, se mai arată în comunicatul BNS. Blocul Naţional Sindical este organizaţie sindicală reprezentativă la nivel naţional, cu peste 900 de sindicate în componenţă care totalizează peste 320 de mii de membri. BNS este alcătuit din 29 de federaţii profesionale ce reprezintă drepturile şi interesele lucrătorilor din ramurile: construcţii de maşini, transporturi, gospodărie comunală, construcţii şi materiale de construcţii, poştă şi telecomunicaţii, servicii tipografice, electronică, electrotehnică, automatizări şi industria de apărare, cultură, energie, industria textilă, sănătate, administraţie publică, agricultură, finanţe-bănci, minerit şi geologie, sport. Din punct de vedere al acoperirii naţionale, BNS are filiale în toate judeţele ţării.

Preluat de la: Timpul.md