România urmăreşte să obţină o cotă din pachetul de acţiuni al Gastrade, consorţiul care administrează FSRU Alexandroupoli. Mai precis, această țară balcanică își propune să achiziționeze 10% din capitalul social al companiei care a dezvoltat și va opera noua unitate plutitoare de „primire” a navelor cu GNL.

Scenariul cel mai probabil este ca participarea țării la FSRU să aibă loc prin intermediul companiei de stat Transgaz, care administrează sistemul de transport al gazelor naturale din România. Poziţia celor 5 acționari existenți este pozitivă față de perspectiva extinderii parteneriatului, ceea ce înseamnă că, dacă nu se întâmplă ceva neprevăzut, formatul va fi extins, prin includerea unui al șaselea participant. Într-un astfel de caz, România va fi a doua țară balcanică – după Bulgaria prin Bulgartransgaz – care va participa cu capital la acest proiect, fapt care arată importanța noii unități plutitoare pentru asigurarea diversificării surselor de alimentare cu gaze naturale pentru întreaga Europă de Sud-Est. Se reamintește că ceilalţi patru acționari ai Gastrade sunt Elmina Kopelouzou şi companiile elene DESFA, DEPA Emporias și GasLog, fiecare deținând 20% din companie. Dacă intrarea României va avea loc, atunci cota de 10% pe care această țară o va dobândi va proveni din reducerea în mod egal a pachetului de acțiuni deţinut de actualii acționari.

Intrarea în funcţiune a platformei GNL   Infrastructura GNL de la Alexandroupoli va fi pusă în funcțiune în scop comercial la sfârșitul acestei luni. Ultimele lucrări de construcţie au fost finalizate, astfel încât totul este pregătit pentru „debutul” comercial al proiectului. Se reamintește că testele de probă au început pe 16 februarie, odată cu sosirea primei cantităţi de GNL, livrată de către DEPA Emporias, care face parte din acţionariatul Gastrade.

Conform declarațiilor recente ale unui director al Gastrade pentru site-ul LNG Prime, a fost programată prima navă încărcată cu GNL în vederea operării comerciale a platformei. GNL-ul va ajunge la mijlocul lunii mai, urmând a fi livrat apoi în sistemul grecesc de unde va fi transportat către beneficiari, după ce gazul natural va fi mai întâi regazificat. Infrastructura constă dintr-o unitate plutitoare de stocare și regazificare a gazelor naturale, ancorată permanent la 17,6 km sud-vest de portul Alexandroupoli. Are o capacitate de stocare GNL de până la 170.000 de metri cubi și o capacitate de regazificare de 22,7 milioane de metri cubi pe zi (8,3 miliarde m.c. pe an). Odată cu începerea funcționării, Grecia va dobândi o a doua „poartă de intrare” a gazului lichefiat, după terminalul de la Revythoussa, iar acest fapt va spori diversificarea surselor de energie și a furnizorilor de gaze naturale.   „Coridorul vertical” – pe masa discuţiilor Perspectivele de export ale celor două terminale, dar și transformarea Greciei într-un hub de tranzit al gazelor către regiunea mai largă vor dobândi o dinamică şi mai mare în cazul implementării „Coridorului Vertical”. Coridorul Vertical vizează crearea unei „rute de aprovizionare” cu gaze – pentru cantități de până la 10 miliarde de metri cubi (bcm) pe an – rută care va începe din Grecia și va ajunge în Slovacia (tronsonul vestic) și Ucraina (tronsonul estic). Pe lângă cele trei țări mai sus menţionate, la inițiativă participă și Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Moldova. De notat faptul că sistemul național de gaze al Greciei nu are nevoie de nicio modernizare, pentru a fi prima „veriga” din lanțul Coridorului Vertical. În ceea ce privește restul țărilor implicate, chiar dacă în principiu vor valorifica de asemenea sistemele lor naționale, este nevoie de realizarea unor lucrări punctuale de modernizare pentru a ajunge la capacitatea de a transporta 10 bcm de gaze. În acest context, Testele de piaţă realizate periodic de cele opt țări pentru a înregistra interesul investitorilor faţă de realizarea investițiilor respective, vor fi efectuate în mod coordonat de această dată pe perioada verii.   Finanţare europeană Scopul este ca un „jucător” de pe piaţă să poată depune oferte angajante pentru întregul traseu de care este interesat, astfel încât, de exemplu, să poată transporta în Slovacia gazul pe care îl va importa prin Grecia. Testele de piață coordonate vor fi depuse la Bruxelles, marți, 16 aprilie – în marja reuniunii informale a miniștrilor energiei – pentru a constata progresele care au fost înregistrate pentru pregătirea acestora. Costul lucrărilor de modernizare necesare pentru tot „Coridorul Vertical” sunt estimate la 450 de milioane de euro. Dintre aceste fonduri, aproximativ 200 de milioane sunt necesare pentru proiecte în Bulgaria, în timp ce lucrări de modernizare vor fi necesare şi pe tronsonul vestic (România, Ungaria, Slovacia). Scopul este obţinerea unei finanțări de 50% din fonduri europene, iar orizontul de timp stabilit pentru finalizarea acestora este de aproximativ un an.

Preluat de la: Timpul.md