Grupul grec PPC, care a achiziţionat operaţiunile Enel din Romania, a anunţat că a realizat anul trecut un profit net de 485 de milioane de euro, de la pierderi de 9 milioane de euro în 2022. ”Profitul înainte de impozitare s-a ridicat la 622 de milioane de euro, comparativ cu pierderile de 26 de milioane de euro din 2022, în principal ca urmare a îmbunătăţirii profitabilităţii operaţionale. Rezultatele înainte de impozitare au fost, de asemenea, influenţate pozitiv de câştigul de 234 milioane de euro înregistrat în urma achiziţiei operaţiunilor Enel din România, evidenţiind evaluarea atractivă obţinută de PPC în tranzacţie. În plus, profitul înainte de impozitare din 2023 include câştigul de capital de 124 milioane de euro din vânzarea fostelor activităţi legate de cărbune către statul grec, care a fost înregistrat în rezultatele financiare din T2 2023. În 2022, rezultatele înainte de impozitare au fost influenţate pozitiv de 198 de milioane de euro, în principal legate de o reversare de177 de milioane de euro a deprecierii investiţiei în noua unitate de lignit Ptolemaida V. Profitul net s-a ridicat la 485 de milioane de euro de la pierderi de 9 milioane de euro în 2022”, arată grupul. PPC a menţinut un grad de îndatorare (datorie netă/ EBITDA pro-forma) de 2x, cu mult sub plafonul autoimpus de 3,5x, datoria netă fiind de 3,2 miliarde de euro la 31.12.2023.
”PPC a continuat în 2023 tendinţa pozitivă din anii precedenţi, atingând repere cheie, în conformitate cu strategia sa de a valorifica oportunităţile care decurg din tranziţia energetică”, mai arată grupul Investiţiile totale au ajuns la 2,6 miliarde de euro, inclusiv achiziţia operaţiunilor Enel din România, cu o creştere semnificativă înregistrată în nivelul investiţiilor CAPEX în energie regenerabilă şi în distribuţie. Capacitatea instalată a PPC în surse regenerabile a ajuns la 4,6 GW la sfârşitul anului 2023, având în prezent proiecte de 2,8 GW în total în stadiul “În construcţie” sau “Gata de construcţie”, o capacitate care corespunde cu aproximativ 70% din nivelul rezidual necesară pentru atingerea obiectivului stabilit pentru 2026.
În afară de creşterea organică, PPC a urmărit oportunităţi suplimentare în domeniul energiilor regenerabile, intrând într-un acord strategic cu Intrakat Group pentru dezvoltarea în comun a unui portofoliu de surse regenerabile de 2,7 GW, având în prezent un portofoliu brut de proiecte de aproximativ 18GW Ca urmare a transformării majore care a început în 2019, PPC reîncepe distribuţia de dividende după 10 ani. Consiliul de Administraţie va propune Adunării Generale Anuale a acţionarilor un dividend de 0,25 euro/acţiune. PPC a crescut capacitatea energiei regenerabile În conformitate cu angajamentul său de a deveni un jucător principal în domeniul energiei curate şi al infrastructurii şi serviciilor critice din SEE, PPC şi-a crescut capacitatea de energie regenerabilă la 4,6 GW în 2023, în urcare cu 32%, investind în acelaşi timp 0,8 miliarde de euro în proiecte de energie regenerabilă şi distribuţie, o majorare de 61% faţă de 2022. În acelaşi timp, PPC şi-a redus şi mai mult emisiile de CO2 de tip Scope 1 cu 34%, de la 14,8 milioane de tone în 2022 la 9,7 milioane de tone în 2023, făcând un alt pas decisiv către un portofoliu de generare mai verde. Aceste eforturi s-au reflectat şi în ratingul CDP, care a crescut la B- în 2023, marcând o îmbunătăţire cu patru trepte. Creşterea profitabilităţii operaţionale în 2023, cu EBITDA recurent de 1,3 miliarde de euro, în creştere cu 35%, determinată de contribuţia mai mare a activităţii de distribuţie şi de achiziţia operaţiunilor Enel în România din 25.10.2023. Pe o bază pro forma, luând în considerare contribuţia operaţiunilor din România pentru întregul an 2023, EBITDA recurentă a ajuns la 1,5 miliarde de euro. Rezultatele din 2023 au fost afectate de elemente excepţionale de 32 de milioane de euro în total, legate în principal de provizioane pentru plăţi compensatorii, în timp ce rezultatele din 2022 au fost de 302 milioane de euro în total, în principal legate de contribuţia extraordinară impusă producătorilor de energie electrică pentru perioada 1.10.2021-30.6.2022 şi de provizioanele pentru plăţi compensatorii. “2023 a fost un alt an crucial pentru PPC, cu rezultate puternice, progrese în planul nostru privind energia regenerabilă, reducerea amprentei noastre de carbon şi încheierea unei achiziţii majore care ne oferă oportunitatea de a deveni un jucător de top în Europa de Sud-Est pentru utilităţi curate şi infrastructură critică. Restabilim distribuirea dividendelor după 10 ani, ca urmare a transformării majore a PPC care a început în 2019. Acum am asigurat aproape 70% din capacitatea reziduală necesară pentru a ne atinge obiectivul pentru 2026 privind capacitatea de energie regenerabilă, reducând substanţial riscul de execuţie al planului nostru. Continuăm să profităm de poziţia noastră integrată, care a oferit rezilienţă în rezultatele noastre, având în acelaşi timp angajamentul natural pentru investiţiile noastre în domeniul energiilor regenerabile. Strategia pe care am urmat-o a început să dea roade şi suntem încrezători că îndeplinirea planului nostru va creşte în cele din urmă şi mai mult valoarea pentru acţionarii noştri, clienţii noştri şi societate”, spune Georgios Stassis, preşedinte şi director executiv al Public Power Corporation. Perspective pentru 2024 Pentru 2024, PPC reiterează ţintele comunicate la Capital Markets Day din ianuarie 2024, în ciuda preţurilor mai mici de pe piaţa angro, având în vedere rezilienţa business-ului său integrat, aşa cum s-a întâmplat în condiţii extraordinare (covid, criză energetică). Mai exact, PPC se aşteaptă la un EBITDA recurent de 1,7 miliarde de euro. Cererea de energie electrică în Grecia a crescut cu 1,5% în T4, comparativ cu T4 2022, ceea ce a dus la o limitare a reducerii cererii la 1,7% pentru întregul an 2023. În România, cererea de energie electrică a scăzut cu 5% în 2023. Cota medie de piaţă cu amănuntul a PPC în Grecia a înregistrat o reducere la 56,5% în 2023 de la 62,4% în 2022. În Sistemul Interconectat, cota de piaţă respectivă a scăzut la 56,1% în decembrie 2023 (de la 63,3% în decembrie 2022), în timp ce cota medie de piaţă pe tip de tensiune a fost de 48% (de la 88,3%) la Înaltă tensiune, 40,7% (de la 44,2%) la Medie tensiune şi 63,2% (de la 63,7%) la Joasă tensiune. În România, cota medie de piaţă a PPC în vânzările de energie electrică a fost de 18%. În ceea ce priveşte producţia, cota medie de piaţă a PPC în Grecia a scăzut la 39,1% în 2023 de la 43,4% în 2022, în principal din cauza producţiei mai mici din unităţile pe bază de gaze naturale, dar şi din lignit din cauza ieşirii treptate a PPC din activităţile legate de cărbune. În România, cota medie de piaţă a PPC în generarea din SRE (eolian/solar) a ajuns la 14,1%, aproape de nivelul din 2022 (13,5%). Tranziţia către surse de energie mai curate a continuat cu reducerea capacităţii instalate a unităţilor de lignit cu 0,9 GW, care a fost compensată cu mult de creşterea capacităţii instalate SRE cu 1,1GW. Totodată, reducerea emisiilor de CO2 (Scope 1) cu 34% a condus la îmbunătăţirea intensităţii emisiilor de CO2 la 0,5 tone per MWh generat de la 0,66 tone per MWh generat în 2022. ”Activitatea de distribuţie continuă să crească în conformitate cu strategia noastră de modernizare a reţelelor noastre. Îmbunătăţirea a fost înregistrată în 2023 la aproape toţi indicatorii de performanţă din ambele ţări principale în care PPC este activ, determinată de creşterea capexului şi accelerarea adoptării digitale. Mai exact, SAIDI a scăzut la 137 de minute (de la 138 de minute) în Grecia şi la 89 de minute (de la 91 de minute) în România. SAIFI a rămas stabilă în Grecia la 1,8 ori, iar în România a scăzut la 2,5 ori în (de la 2,6 ori)”, precizează grupul. Rata de penetrare a contoarelor inteligente a fost destul de mare în România, crescând la 47 % (de la 41%) şi se preconizează că va creşte în Grecia de la nivelul actual de 10%, odată ce va începe introducerea pe scară mai largă a contoarelor inteligente. Integrarea energiilor regenerabile din Grecia a arătat semne de stabilizare în 2023, după o creştere majoră în anii precedenţi, cu un nivel aproximativ 1 GW în unităţi conectate la reţea, comparativ cu 1,1 GW în 2022. În România, s-a înregistrat o creştere semnificativă, cu 0,4 GW în 2023 faţă de 0,1 GW în 2022. În implementarea Fiber-to-the-home, planul merge mai departe, ajungând în Attica, Grecia, la 140.000 de gospodării până la sfârşitul anului 2023 şi la 185.000 până la sfârşitul lunii martie 2024. Obiectivul este de a ajunge la 500.000 de gospodării şi întreprinderi până la sfârşitul anului 2024 şi la 1,7 milioane în 2025. Lansarea comercială angro este aşteptată în 2024 cu furnizarea unui serviciu bitstream angro cu viteze de până la 10 Gbps sau lansarea serviciului de fibră întunecată (dark fiber), cu ajutorul căruia fiecare furnizor poate alege serviciile pe care le va oferi clienţilor finali. În domeniul mobilităţii electrice, la sfârşitul anului 2023, PPC, prin filiala sa PPC blue, se bucura de o cotă de piaţă de lider de 35% în punctele publice de încărcare din Grecia, având 2.015 puncte, aproape dublu faţă de sfârşitul anului 2022. PPC blue a introdus în 2023 un indice de sustenabilitate al emisiilor de CO2 evitate pentru utilizatorii care aleg să încarce la punctele de încărcare publice ale PPC blue, care sunt deservite 100% de surse regenerabile. PPC este cea mai mare companie de utilităţi electrice din Europa de Sud-Est, cu activităţi în domeniul producerii, distribuţiei, operării reţelei şi vânzării de produse şi servicii energetice avansate în Grecia, România şi Macedonia de Nord. PPC are o capacitate totală instalată de 10,7GW, constând din instalaţii termale, hidro şi SRE cu o producţie anuală totală de peste 20TWh, în timp ce în reţele, baza totală de active reglementate se ridică la aproximativ 4,3 miliarde de euro. Grupul PPC este principalul furnizor de energie electrică din Grecia şi România, deservind 8,7 milioane de clienţi în total, oferindu-le peste 35TWh de energie şi o gamă largă de produse şi servicii energetice. PPC a fost fondată în 1950 şi este listată la Bursa din Atena din 2001.
Preluat de la: Timpul.md