Coordonatorii volumului «Identitățile Chișinăului», Sergiu Musteață, doctor habilitat în istorie, profesor universitar, cercetător ştiinţific, și Alexandru Corduneanu, scriitor, publicist au menționat că materialele selectate pentru acest volum întrunesc studii asupra istoriei și culturii Chișinăului din cele mai vechi timpuri pînă în contemporaneitate.

«Autorii volumului sînt cercetători literari, arheologi, istorici. Cartea reprezintă Chișinăul în diverse perspective. Cunoaștem că actuala zonă a Chișinăului este locuită încă din paleolitic, or, acest lucru se întîmplă rar unor localități și iată că Chișinăul are norocul unei asemenea continuități. În actualul volum, sînt materiale despre oraș încă dinaintea anului 1812, din perioada interbelică, din cea sovietică și, bineînțeles, din cea contemporană», a spus Alexandru Corduneanu.

«Ideea proiectului vine din 2010 și s-a materializat în 2011 cu prima conferință dedicată identităților Chișinăului și de atunci, o data la 2 ani, realizăm cîte o conferință și, ulterior, venim cu un volum al acesteia, care, de fapt, însumează dezbarerile din cadrul evenimentului. Cea de-a noua conferință a avut loc anul trecut și, respectiv, acum redactăm cel de-al nouălea volum. Chișinăul este un oraș foarte complex, are mai multe straturi culturale și componente identitare, or, de aici vine și denumirea volumului «Identitățile Chișinăului», a menționat Sergiu Musteață.

Coordonatorii volumului au mai evidențiat că pentru coperta acestui volum a fost aleasă culoarea turcoaz, or, acest fapt nu este deloc unul întîmplător. Se spune că această culoare are un efect de îmbunătățire a stării de spirit.

Coordonatorii volumului, dar și autorii cercetărilor prezentate în carte afirmă că asemenea cărți ca volumul «Identitățile Chișinăului» reprezintă un tezaur și pentru generațiile viitoare.

«Dragostea pentru acest oraș ne face să mergem înainte, să descoperim lucruri interesante, pe care putem să le transmitem generațiilor următoare. Vă asigur că avem o generație bună de tineri și cei care doresc să ajungă undeva sus, ajung neapărat acolo», a spus Aurelia Carpov, cercetător științific superior la Institutul Patrimoniului Cultural.

«Tinerii trebuie să zboare puțin mai sus și să vadă cît de frumos este Chișinăul de la înălțimea zborului de pasăre. Si atunci vor vedea că este un loc atractiv și că ei fac parte din această comunitate a Chișinăului, istorică și culturală. Vrem ca, în primul rînd, cei tineri să-și cunoască, începuturile, rădăcinile», a menționat Alexandru Corduneanu.

Preluat de la: Noi.md