„Pe 6 ianuarie 2023, m-a sunat nora și mi-a spus: „Vino și îl ia, pentru că e rece, nu mai am nevoie de el”. Era ora 4:14 dimineața. Am sunat înapoi, nu-mi venea a crede, am întrebat: Aliona, ce s-a întâmplat? Mi-a spus că s-a sinucis cu arma de vânătoare. M-am dus în casă la băiat și i-am spus că a murit Vitalie, mi-a zis: „Mamă, îți dai seama ce vorbești? De ce îl îngropi pe Vitalie?”.

Eu atunci eram la Ungheni, Negurenii Vechi, iar băiatul locuia în Hordoca, Ialoveni, la soție. Ei erau împreună de 4 ani. El mi-a spus: Mamă, mi-am găsit o fetiță și vreau să-mi fac viața. Când a murit, el avea 32 de ani, iar ea – 48. Parcă se împăcau foarte bine, el niciodată nu-mi spunea că s-ar certa, dar poate el nu voia să-mi spună ce are pe suflet.

În dimineața când a aflat despre moartea fiului său, femeia s-a pornit imediat spre satul în care acesta locuia: „Ne-am pornit cu fratele, am mers întâi la Horodca, să iau buletinul. Soția lui s-a uita rău la mine și nici jumătate de cuvânt nu mi-a zis. Apoi ne-am dus la morgă, mi-au dat certificatul, apoi m-am dus la biserică, la părinte, iar nora l-a sunat pe preot și i-a spus să nu-l înmormânteze, pentru că el s-a sinucis. Preotul m-a refuzat, mi-a spus că nu vrea să facă păcate.

Soția nu a fost la înmormântare, înseamnă că ea știe de moartea lui, nu a vrut să vină să-l petreacă, ascunde ceva.

Celălalt fiu a încercat să discute cu Aliona, i-a spus să pregătească mașina, hainele, pentru că ne vom duce să le luăm și a întrebat: „De ce, Aliona, l-ați ucis pe fratele meu?” Iar ea i-a răspuns: „Dar ce el e pui să-l ucidem?” Și a pus receptorul.

Totuși, ne-a povestit că la ora 1:00 noaptea s-a auzit o împușcătură înăbușită și încă una. La ora 2:00 ea a ieșit în drum, când el mai spunea ceva, și a zis că dormea, a luat arma de vânătoare de lângă el, iar pe el l-a lăsat acolo, iarna. Apoi a ieșit la ora 3:00, iar el era decedat. La ora 4:00, după ce m-a anunțat, mi-a zis să nu o mai sun, pentru că acuș trebuie să vină Poliția și Salvarea. Nu pot să înțeleg cum a putut să-l lase atâta timp în drum, iarna, poate a înghețat, poate a cerut și ajutor, nu știu ce fel de inimă a avut. Dacă mă suna mai devreme, găseam cu ce și mă duceam eu.

De armă niciodată nu mi-a spus, de mașină mi-a spus când și-a cumpărat-o, dar de armă nu. Eu pe ea nu o cred, mai ales că nu a fost să-l petreacă pe ultimul drum. Atunci noaptea ea putea să-l cheme pe fratele său să-l ducă pe băiatul meu în casă, dacă era servit, că așa a depistat expertiza. Anchetatoarea spunea că el în acea seară a fost cu niște prieteni. A fost găsit împușcat la 20 de metri de la casă. De la casă până la poartă sunt circa 10 metri, poate mai mult.

Anchetatoarea mi-a dat doar o expertiză și mi-a povestit că Poliția a fost sunată că s-a sinucis, iar Salvaea nu l-a luat, pentru că era decedat, a fost dus cu un microbuz la morgă

Femeia crede că ancheta decurge greu: „Foarte greu, mă gândesc s-a plătit ca să se întindă, să nu se descopere cazul copilului meu, până va trece tot, să fie totul șters, să nu mai arate nimic expertizele.

Mama bărbatului mort crede că acesta a fost întâi bătut, apoi împușcat: „L-au lăsat să moară, să nu se mai descopere ce s-a petrecut când mi-a fost copilul ucis. Am pierdut ce e mai scump pe lume”.

Femeia nu crede că fiul său a putut să-și pună capăt zilelor: „Nu era arțăgos, era liniștit, din „mămica mea” nu mă scotea. Nu știu cine l-a bătut, nu cunosc pe nimeni de acolo, dar când am fost și am așteptat ca soția lui să-mi aducă buletinul, primărița mi-a spus: „Așa erau de liniștiți, nici nu auzeam nimic de ei”.

Preluat de la: Unimedia.info