Într-un nou studiu, oamenii de știință presupun că acest lucru s-a datorat emisiilor vulcanice de dioxid de carbon.
Epoca glaciară, cunoscută sub numele de glaciațiunea Sturt, a durat între 717 și 660 de milioane de ani, cu mult înainte de apariția dinozaurilor și a vieții vegetale complexe pe uscat, și a transformat Pămîntul într-o minge de gheață. Într-un nou studiu, geologii australieni au încercat să afle care a fost cauza formării acestor condiții climatice extreme în urmă cu milioane de ani și se pare că au reușit acest lucru.
Potrivit Universității din Sydney, o echipă de oameni de știință a folosit modele computerizate ale plăcilor tectonice și un model care calculează degazarea CO2 de către vulcanii submarini de-a lungul crestelor oceanice. Analiza a arătat că debutul Epocii Glaciare Sturt corelează exact cu cele mai scăzute emisii vulcanice de CO2 din toate timpurile. În plus, emisiile de CO2 au rămas relativ scăzute pe tot parcursul erei glaciare.
„Imaginați-vă Pămîntul înghețat aproape în totalitate. Este exact ceea ce s-a întîmplat cu aproximativ 700 de milioane de ani în urmă; planeta era acoperită de gheață de la poli pînă la ecuator, iar temperatura a scăzut. Cu toate acestea, ce a cauzat acest lucru rămîne o întrebare deschisă. … Au fost propuse diverse motive al declanșării și încheierii acestei ere glaciare extreme, dar cel mai enigmatic aspect este de ce a durat 57 de milioane de ani, un interval de timp pe care noi, oamenii, îl găsim greu de imaginat. … Acum credem că am rezolvat misterul: cele mai scăzute emisii vulcanice de dioxid de carbon din punct de vedere istoric”, spune Adriana Dutkiewicz, autorul principal al studiului.
La acea vreme, pe Pămînt nu existau animale pluricelulare sau plante terestre, iar concentrația de gaze cu efect de seră din atmosferă era dictată aproape în întregime de eliberarea de CO2 de către vulcani și de procesele de alterare a rocilor de silicați. În prezent, Pămîntul se află, de asemenea, pe o traiectorie de scădere a emisiilor vulcanice de CO2. Acest lucru le permite oamenilor de știință să nu excludă faptul că, chiar și acum, cînd clima este puternic influențată de activitatea omului, Pămîntul s-ar putea transforma din nou într-un bulgăre de omăt.
Preluat de la: Noi.md