„Aceste stele bătrîne stau liniştite ani sau decenii, înainte de a elibera nişte nori de fum, într-un mod complet neaşteptat”, a explicat Dante Minniti de la Universitatea Andrés Bello din Chile, citat într-un comunicat.

Astrofizicianul Philip Lucas, autorul principal al studiului şi profesor la Universitatea din Hertfordshire, Marea Britanie, a declarat pentru AFP că acest comportament „neobişnuit” al stelelor nu a mai fost observat anterior.

Echipa internaţională de astronomi căuta iniţial stele tinere, în cadrul unui program de observare cu durata de zece ani, care le-a permis să descopere numeroase proto-stele (stele în formare).

Însă, programul le-a oferit, de asemenea, o „surpriză plăcută”, potrivit profesorului Lucas, prin descoperirea a cel puţin 21 de „fumătoare bătrîne”.

Acestea se află în centrul Căii Lactee, într-o regiune cunoscută sub numele de disc nuclear stelar, care găzduieşte o concentraţie semnificativă de stele.

– Un nou tip de gigante roşii –

Stelele „fumătoare bătrîne” sînt considerate un nou gen de gigante roşii, stele aflate la sfîrşitul vieţii lor, care ajung în această etapă la o dimensiune mare şi prezintă o temperatură de suprafaţă scăzută.

„Ceea ce este surprinzător la această descoperire este observarea unor stele care stau liniştite şi nu fac nimic”, a comentat profesorul Lucas. Apoi, brusc, luminozitatea lor aparentă scade de 40-100 de ori, pînă în punctul în care devin practic nedetectabile de către telescoape. Cîţiva ani mai tîrziu, şi fără niciun avertisment, ele îşi recapătă luminozitatea iniţială.

„Tot ceea ce am reuşit să aflăm despre ele sugerează că aceste stele expulzează nori de fum (…) din motive care ne scapă”, a declarat profesorul Lucas.

Aceşti nori, compuşi din gaz şi praf, ar fi responsabili de reducerea luminozităţii stelei respective, ascunzînd-o de ochii unui observator.

Activitatea acestor stele are loc într-o regiune a galaxiei bogată în elemente grele, la care ele ar putea contribui.

„Materia expulzată de stelele bătrîne joacă un rol esenţial în ciclul de viaţă al elementelor, ajutînd la formarea de noi generaţii de stele şi planete”, a explicat profesorul Lucas.

În acest caz, materia emisă şi dispersată de „fumătoarele bătrîne” ar trebui să îmbogăţească mediul interstelar, în care se nasc noile stele.

Însă, oamenii de ştiinţă nu au încă un răspuns definitiv pe această temă, a subliniat profesorul Lucas. „Încă încercăm să ne dăm seama care ar fi cel mai logic” răspuns, a adăugat el.

Preluat de la: Noi.md