În Republica Moldova, pandemia de COVID-19 se suprapune pe tendințele socioeconomice persistente, precum reducerea populației din cauza migrației și încetinirea creșterii economice. Grupurile vulnerabile sunt afectate în mod disproporționat de criză și de pierderile provocate de creșterea diferențelor de venituri și de accentuarea altor inegalități.
COVID-19 pune multă presiune și asupra mediului de afaceri. Fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților.
Totuși, criza actuală este în același timp o oportunitate pentru schimbare și necesită eforturi de colaborare, implicarea cetățenilor și a sectorului privat, o regândire a modelului de dezvoltare și explorarea noilor oportunități de creștere. Acestea ar putea include digitalizarea și modernizarea serviciilor publice și a întreprinderilor, precum și dezvoltarea de competențe și un sistem de educație modern, promovarea unei economii durabile, a bunei guvernări, accelerarea luptei cu corupția.
Acestea sunt câteva concluzii ale studiului de evaluare a impactului socioeconomic al crizei pandemice, elaborat sub conducerea PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA și în colaborare cu Cancelaria de Stat și în strânsă cooperare cu celelalte entități ONU. PWC este partenerul contractat pentru a efectua cercetarea. Recomandările propuse au fost consultate cu autoritățile naționale și cu partenerii de dezvoltare.
„Evaluarea impactului socioeconomic al COVID-19 asupra celor mai vulnerabile grupuri de populație și sectoare ale economiei oferă o bază de reflecție și a inspirat deja mai multe dezbateri multilaterale de politici, la care s-a manifestat potențialul și ambiția pentru redresare, dar și entuziasmul pentru construirea unor parteneriate noi pentru dezvoltare și de a uni eforturile tuturor, pentru a depăși multiplele provocări induse de COVID-19”, a remarcat Dima Al-Khatib, Reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.
Raportul relevă impactul COVID-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile: femei, copii, gospodăriile sărace, tinerii neîncadrați în educație, muncă sau formare, persoanele în etate, muncitorii emigranți și liberii profesioniști.
Studiul radiografiază cinci sectoare ale economiei naționale, totodată și domeniul educației și sănătății, în calitatea lor de servicii esențiale, pentru a determina punctele slabe accentuate și/sau declanșate de criza pandemică: servicii de cazare și alimentație, comerțul nealimentar, transportul, industria ușoară, agricultura, sistemul de sănătate și învățământul.
Studiul propune o serie de recomandări în materie de politici, inclusiv:
pentru grupurile vulnerabile ale populației:
pentru sectoarele economiei:
Recomandările de evaluare a impactului socioeconomic vor fi luate în considerație la elaborarea măsurilor și programelor de redresare post-COVID-19, pentru a construi un viitor mai bun și pentru a garanta progresul către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Evaluarea a fost efectuată în perioada mai – octombrie 2020 și a fost realizată utilizând studiile făcute publice, datele disponibile ale Biroului Național de Statistică, un sondaj al Magenta Consulting – parte a analizei PNUD, desfășurat în august-septembrie 2020 în rândul a 390 de cetățeni și 450 de companii – dar și surse alternative de date, inclusiv megadate și micro-narațiuni.
Preluat de la: Publika.md