Președintele Klaus Iohannis și premierul liberal Ludovic Orban au luat câteva decizii dure pentru a demonstra că luptă cu virusul, dar în același timp păstrează țara într-un relativ scenariu suedez neasumat, pentru a justifica posibilitatea organizării alegerilor parlamentare pe 6 decembrie. E o formulă tradițională prin care liderii autohtoni preferă aproximațiile de dragul propriilor interese, în locul responsabilităților.
Toți elevii din România au trecut la învățământul online odată cu începutul acestei săptămâni, cu toate că datele oficiale existente nu justifică această măsură, dacă ele sunt corecte și transparente până la capăt.
1) În primul rând, potrivit calculelor făcute de Edupedu.ro, doar 6,53% din populația aflată în grupa de vârstă 0-19 ani a suferit infecții din pricina noului coronavirus, până la finele lunii octombrie. La începutul școlii, în septembrie, 6,18% din persoane din aceeași categorie fuseseră infectate. Aritmetica arată, deci, că de la 15 septembrie încoace avem în față o creștere procentuală de numai 0,35 în rândul elevilor și preșcolarilor, ceea ce ne conduce la concluzia că școlile nu reprezintă un focar de răspândire a virusului.
2) Apoi, școala online, chiar dacă ar fi de cea mai bună calitate și ar fi eficientă pentru școlarii mici, lasă pe dinafară pe mulți copii fără posibilități, pe cei din familiile care trăiesc de la o zi la alta, dar mai cu seamă pe cei care provin din comunitățile de romi. 50.000 de gospodării din România nu au curent, fiindcă se află prea departe de liniile electrice, iar în afara acestora există blocuri întregi, în cele mai mari orașe din țară, unde curentul a fost întrerupt, pentru că locatarii nu au putut să-și plătească facturile. Potrivit Institutului Național de Statistică doar 75% dintre români au acces la internet. Aplicând acest procent la cele 3 milioane de elevi, putem ajunge la concluzia că circa 750.000 de copii nu pot participa la școala online fiindcă nu au internet.
3) Țările cele mai importante de pe continent, Germania, Franța, Marea Britanie, cu toate că au instaurat o carantină generalizată, au fost reticente să închidă școlile, cu toate că numărul infectărilor la mia de locuitori este mult mai ridicat, decât, spre exemplu, în România, Grecia sau Slovacia, state care au decis să treacă total la învățământul online, fără să aibă infrastructuri de cea mai bună calitate. În cazul României decizia autorităților este legată de incapacitatea de a ține sub control școlile, de faptul că numărul elevilor dintr-o clasă autohtonă continuă să fie în jur de 30, față de țările dezvoltate unde multe clase au doar 15-20 de elevi. Spațiile de mișcare sunt destul de restrânse în majoritatea școlilor autohtone, iar copiii poate că sunt mai impulsivi, mai puțin obișnuiți cu o disciplină riguroasă.
4) Copiii din România sunt oricum rămași în urmă cu materia de anul trecut, iar ministerul Educației nu a încercat astă vară să recupereze timpul pierdut. Resursele pedagogice online sunt precare și, cel puțin până acum, profesorii nici măcar nu au fost verificați dacă și cum își țin lecțiile.
5) În multe localități din România există puține infectări sau chiar deloc, și nu e clar de ce autoritățile insistă să închidă absolut toate școlile din țară.
6) Rămân deschise, pe de altă parte, așa numitele after-schools, sisteme private de meditații în grup, unde copiii pot merge în fiecare zi să-și pregătească temele și să petreacă timp împreună cu prietenii și colegii lor. Pericolul transmiterii virusului nu contează în această situație.
7) Școala online a relativizat și mai mult sistemul de educație din România, multe dintre examenele date în vară au avut subiecte excesiv de ușoare, iar la finele săptămânii trecute, ministra Monica Anisie a anunțat că în acest an școlar vor fi anulate tezele și că în locul lor vor fi obișnuitele evaluări care se fac la orice materie. O idee bună pentru a nu-i stresa pe copii în această perioadă complicată, dar în același timp și o formulă care îi va încuraja pe mulți elevi să ia în ușor școala, să nu se pregătească, să mizeze pe ceea ce se întâmplă la întâlnirile online.
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a comparat recent supermarketurile cu școlile, explicând că ambele sunt esențiale pentru existența oamenilor și, ca atare, ambele ar trebui menținute deschise: „școlile sunt supermarketuri educaționale”, a spus apăsat singurul ministru al învățământului care a generat o reformă a acestui domeniu.
Decizia premierului liberal Ludovic Orban de a trece toate școlile în regim online ar putea avea efecte serioase asupra copiilor, mai ales că în România, conform ultimelor evaluări făcute de PISA, 44% dintre elevi sunt analfabeți funcționali. PISA este Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor lansat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Analfabetismul funcțional este definit de evidența că un elev care citește un text nu poate explica și nu înțelege despre ce este vorba în acel text. Scorurile obținute de elevii români sunt oricum în scădere față de evaluările anterioare (2012 și 2015). La matematică, lucrurile sunt și mai grave, fiindcă aproape jumătate dintre elevii români testați nu au știut să facă operații de bază sau să convertească lei în valută.
Trecerea la școala online s-a făcut cu orice preț și peste tot în țară, doar pentru ca guvernul și președintele să demonstreze că România este în trend cu măsurile luate în Europa, fără ca acest lucru să fie chiar adevărat. Totul pentru a menține țara deschisă până la alegerile din decembrie.
Preluat de la: Timpul.md