În cei 29 de ani de Independenţă, ţara noastră a avut cinci șefi de stat: trei aleși direct de popor şi doi votați în Parlament. Între timp, Republica Moldova a fost condusă și de doi preşedinţi interimari, ca urmare a unor blocaje constituționale.

Primul preşedinte al Moldovei, Mircea Snegur, s-a aflat în fruntea ţării în perioada 1991-1996. Snegur a susţinut proclamarea Independenţei în data de 27 august 1991 şi s-a opus referendumului unional privind păstrarea URSS. Pe durata mandatului său, au început reformele, inclusiv privatizarea proprietăţii de stat. Preşedinţia lui Snegur a fost marcată şi de conflictul armat de la Nistru, adoptarea Constituţiei şi acordarea statutului de autonomie Găgăuziei.

În 1996, Snegur a fost învins în alegeri de Petru Lucinschi. Acesta a continuat acțiunile începute de predecesorul său în direcția privatizării proprietăţilor de stat. La sfârșitul mandatului lui Lucinschi, în urma unei confruntări între Președinție și Parlament a fost modificată Constituția și țara noastră a fost transformată dintr-o republică semiprezidențială în una parlamentară.

Astfel, următorul președinte, Vladimir Voronin, a fost ales de Parlament. Liderul comuniștilor a deţinut două mandate consecutive. Deşi a venit la putere cu lozinca aderării la Uniunea Rusia-Belarus, în mai puţin de doi ani, și-a asumat cursul de integrare europeană. Politica lui Voronin a dus, în anumite perioade, la răcirea relaţiilor cu România, dar și cu Rusia.

După încercările eşuate de alegere a preşedintelui, în septembrie 2009, interimatul funcţiei de şef al statului a fost preluat de liberalul Mihai Ghimpu. El s-a remarcat prin refuzul de a participa la Parada de 9 mai, organizată la Moscova, dar şi prin decretarea zilei de 28 iunie drept Zi a Ocupaţiei Sovietice.

După alegerile anticipate din noiembrie 2010, interimatul funcţiei a fost asigurat de preşedintele Parlamentului de atunci, democratul Marian Lupu.

Abia în 2012, deputații au depășit criza politică și l-au ales președinte pe Nicolae Timofti. Deși a fost mai puțin vocal decât predecesorii săi, Timofti a avut totuși unele ieșiri publice mai tranșante. Cel mai mediatizat a fost schimbul de replici acide cu președintele rus, Vladimir Putin, în cadrul summitului șefilor de state din CSI, care a avut loc în 2014.

În martie 2016, Curtea Constituţională anulează procedura de alegere a președintelui de Parlament şi decide revenirea la practica prevăzută în Legea Supremă până în 2000. Astfel, în acelaşi an, Igor Dodon devine preşedinte, la vârsta de 41 de ani, fiind cel mai tânăr şef de stat din istoria Republicii Moldova. Înainte de a fi ales preşedinte, el a fost deputat în mai multe legislaturi.

Preluat de la: Publika.md