Mai multe e-mailuri publicate de către ziarul New York Post par să confirme că Hunter Biden, fiul candidatului democrat la președenția Statelor Unite, ar fi încasat bani de la o companie energetică ucraineană – condusă de un oligarh corupt – pentru a facilita accesul unor personaje controversate la tatăl său, care în acel moment era vicepreședintele Americii.
Dezvăluirile au venit la doar câteva săptămâni după ce un raport realizat de două comisii conduse de republicani din Senatul de la Washington a vorbit de rolul „impropriu” și „problematic” al lui Hunter Biden în consiliul de administrație al companiei Burisma, sugerând un conflict de interese în acest caz, precum și de posibilele legături ale fiului lui Biden cu traficul de persoane și prostituția în estul Europei. Noile acuzații la adresa lui Hunter Biden și ale tatălui său, care a negat constant vreo implicare în afacerile fiului său, au provocat un scandal pe scena politică americană, mai ales că, într-un gest fără precedent, Facebook și Twitter au decis să cenzureze distribuția materialului publicat de New York Post.
Miercuri dimineața, ziarul conservator a publicat mai multe emailuri și fotografii despre care a susținut că provin de pe hard disk-ul laptopului lui Hunter. New York Post a precizat că a obținut documentele în mod legal după ce fiul fostului vicepreședinte democrat l-a abandonat la un atelier de reparații de computere din Delaware. (Computerul a fost confiscat de FBI, iar o copie a conținutului acestuia – făcută de proprietarul magazinului – a fost dată ziarului de fostul primar al orașului New York, Rudy Giuliani, avocatul personal al președintelui Donald Trump).
Mesajele elctronice prezintă o imagine cel puțin suspectă a modului în care familia Biden s-a îmbogățit în afaceri realizate în Europa de Est și China, inclusiv în Ucraina, pe vremea când Joe era vicepreședintele SUA și responsabil de interesele Americii în cele două regiuni. Mai mult, e-mailurile publicate de New York Post par să contrazică afirmațiile repetate făcute de Joe Biden că nu știa nimic despre afacerile din străinătate ale fiului său.
Dimpotrivă, documentele arată existența unei legături între Joe Biden și Burisma, compania ucraineană care îi plătea lui Hunter până la 83.000 de dolari pe lună, deși acesta nu avea niciun fel de experiență relevantă în domeniu. Potrivit ziarului New York Post, singurul motiv distinct pentru acești bani ar fi fost „influența politică” pe care o putea avea Joe Biden.
De exemplu, un e-mail publicat de ziar a arătat că, în 2015, un oficial de rang înalt al companiei Burisma i-a mulțumit lui Hunter „pentru oportunitatea de a-i cunoaște” tatăl, pe atunci vicepreședintele Statelor Unite.
„Dragă Hunter, îți mulțumesc că m-ai invitat în DC și mi-ai dat ocazia să-l cunosc pe tatăl tău și să petrecut [sic!] ceva timp împreună. Este realitate [sic!] o onoare și o plăcere,” se arată în e-mailul scris de Vadim Pojarski, pe 17 aprilie 2015, la aproximativ un an după ce Hunter s-a alăturat consiliului de administrație al Burisma.
Un e-mail anterior, din mai 2014, arată cum Pozharskyi, care era directorul executiv numărul 3 al Burisma, îi cere lui Hunter „sfaturi cu privire la modul în care ți-ai putea folosi influența” în numele companiei.
La câteva luni după presupusa întâlnire din 2015, Joe Biden a amenințat că va reține ajutoare în valoare de un miliard de dolari dacă guvernul ucrainean nu îl concediează pe procurorul Viktor Șokin, care susținea că anchetează Burisma pentru presupuse acte corupție. Compania era deținută de Mikola Zloșevski, considerat un oligarh corupt.
De asemenea, Hunter Biden a discutat despre valorificarea legăturii sale cu tatăl său într-o încercare de a-și crește salariul de la Burisma, potrivit unui e-mail trimis în perioada în care s-a alăturat consiliului de administrație al firmei. Într-o notă adresată partenerului său de afaceri de atunci, Devon Archer, care se afla deja în consiliul de administrație al Burisma, Biden a menționat în repetate rânduri „tipul meu,” în ceea ce pare că e o referință la vicepreședintele de atunci al Americii, Joe Biden.
Reamintim că afacerea Burisma a fost unul dintre cele mai controversate subiecte pe scena politică americană din ultimii ani și motivul punerii sub acuzare a președintelui Trump în 2019. În toamna trecută, liderul republican a fost acuzat că ar fi ordonat blocarea unor fonduri militare de 400 de milioane de dolari către guvernul de la Kiev până când acesta nu ar fi declanșat o anchetă împotriva posibilelor acte de corupție în care au fost implicați Joe Biden și fiul său.
Trump a negat constant acuzațiile aduse de democrați că ar fi făcut ceva ilegal și a susținut că fostul vicepreședinte democrat a intervenit pentru eliminarea lui Șokin, procurorul ucrainean ce îl investiga pe fiul său, deși Biden a susținut că a cerut demiterea procurorului pe motivul slabelor rezultate în lupta împotriva corupţiei. Dar Trump a afirmat constant că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui şi, într-o convorbire telefonică desfășurată la 25 iulie 2019, i-a sugerat actualului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, să acţioneze în privinţa acelei anchete.
Pus sub acuzare de către democrații din Camera Reprezentanților, Trump a ieșit victorios la începutul lunii februarie a acestui an, fiind achitat de Senatul american de acuzațiile de abuz de putere și obstrucție a Congresului.
Liderul de la Casa Albă a fost declarat nevinovat cu 52 de voturi la 48 pentru acuzația de abuz de putere și cu 53 de voturi la 47 pentru acuzația de obstrucționare a Congresului.
Legătura cu China
Dar nu doar legăturile familiei Biden cu compania energetică Burisma ridică semne de întrebare legate de posibile acte de corupție. Potrivit celor rezultate din documentele publicate de New York Post, implicarea lui Hunter Biden în China are cel mai mare potențial de a afecta interesele de securitate ale Americii.
Astfel, la câteva luni după ce Hunter l-a însoțit pe tatăl său într-o călătorie în China în decembrie 2013, pentru o vizită de opt zile în care a avut întâlniri cu liderii Partidului Comunist de la Beijing, fiul vicepreședintelui democrat a obținut un acord de investiții în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari cu o filială a Bank of China.
Aceasta în condițiile în care Biden era oficialul american desemnat de Administrația Obama pentru a se ocupa de China. New York Post a reamintit, în acest context, că Joe Biden s-ar fi lăudat constant cu întâlnirile directe pe care le-a avut cu președintele chinez Xi Jinping. „Am petrecut mai mult timp în întâlniri private cu Xi Jinping decât orice alt lider mondial,” a declarat Biden în fața Council on Foregin relations în 2018. „Am 25 de ore de mese private cu el, doar el și eu, și un singur interpret,” a afirmat fostul vicepreședinte american.
Joe Biden a fost trimis în China în 2013 pentru o serie de misiuni oficiale, inclusiv pentru a-l convinge pe Xi să oprească militarizarea Mării Chinei de Sud prin construirea de insule și instalarea de baze militare. (Eforturile oficialului american nu au reușit să modifice planurile Beijingului.)
În plus, mai multe e-mailuri arată că Hunter Biden ar fi încheiat acorduri lucrative care au implicat cea mai mare companie privată de energie din China – inclusiv unul despre care el a susținut că ar fi „interesant pentru mine și familia mea.” De exemplu, un mesaj electronic trimis către Biden pe 13 mai 2017, cu subiectul „Așteptări,” a inclus detalii despre „pachetele de remunerare” pentru șase persoane implicate într-o afacere nespecificată.
Un alt e-mail – trimis de Hunter Biden pe 2 august 2017 – a implicat un acord pe care el l-a încheiat cu președintele CEFC China Energy Co., Ye Jianming, pentru jumătate de proprietate a unui holding care era de așteptat să-i ofere lui Biden peste 10 milioane de dolari pe an. Ye, care avea legături cu serviciile militare și de informații chineze, nu a mai fost văzut de când a fost luat în custodie de autoritățile chineze la începutul anului 2018. CEFC a dat faliment la începutul acestui an.
Acuzații de cenzură
Documentele și fotografiile prezentate de New York Post au fost publicate la doar câteva săptămâni după ce un raport de 87 de pagini realizat de către Homeland Security and Governmental Affairs Committee și Finance Committee din Senatul de la Washington a descris modul în care Hunter Biden a profitat de poziția și influența tatălui său pentru a se îmbogăți.
Legăturile sale de afaceri în Ucraina, China și Rusia au ridicat semne de întrebare mari legate de rolul tatălui său în aceste afaceri, deși tabăra democrată a respins raportul ca „un efort motivat politic” ce încearcă să saboteze campania lui Biden în cursa pentru Casa Albă.
Noile dezvăluiri au provocat o furtună politică la Washington, după ce Facebook și Twitter au fost acuzate de „partizanat politic” deoarece au cenzurat articolele din New York Post despre Hunter Biden. Giganții din domeniul media socială au fost criticați că au intervenit pentru a oferi protecție candidatului democrat la președinția Americii, încercând să limiteze impactul pe care dezvăluirile le au asupra lui Joe Biden.
De exemplu, Facebook a anunțat că va cenzura povestea prin „reducerea distribuției sale pe platforma noastră.” La rândul său, Twitter a blocat contul New York Post, @nypost, susținând că povestea încalcă regulile sale împotriva „distribuției materialelor piratate.”
Linkurile către povestea din NY Post au fost însoțite pe Twitter cu un mesaj de avertizare: „Acest link a fost identificat de Twitter sau de partenerii noștri ca fiind potențial dăunător.” Ulterior, Twitter a atașat un nou avertisment la materialul despre Hunter Biden: „Link-ul pe care încercați să îl accesați a fost identificat de Twitter sau de partenerii noștri ca fiind potențial spam sau nesigur.”
Mai mult, Twitter a blocat conturile purtătoarei de cuvânt de la Casa Albă, Kayleigh McEnany, și ale echipei de campanie a lui Trump, deși șeful companiei, Jack Dorsey, a recunoscut că modul în care Twitter a comunicat felul în care a gestionat articolul despre Biden ca fiind „inacceptabil.” Dorsey a fost de altfel citat să se prezinte în fața Comitetului Juridic al Senatului american pentru a da explicații legate de cenzurarea articolul din New York Post și de faptul că, așa cum s-a exprimat un senator republican, „cele mai puternice monopoluri din istoria americană încearcă să controleze știrile și să intervină în alegerile federale.”
Câteva concluzii
– Joe Biden a negat întotdeauna că afacerile fiului său au influențat vreodată politica Statelor Unite în Ucraina, China sau Rusia. Dacă se confirmă, dezvăluirile din New York Post indică încălcări serioase – cel puțin de natură etică: fiul unui vicepreședinte american, candidat de două ori la funcția de președinte, se angajează în tranzacții financiare suspecte cu guvernele străine, în special cu China, cel mai important rival strategic al Statelor Unite.
– Dezvăluirile despre Hunter Biden, însoțite de e-mailurile sale personale și de fotografii compromițătoare (inclusiv de unele în care apare că folosește cocaină) arată că bătălia electorală este aproape să atingă apogeul și nicio tabără nu pare dispusă să mai respecte vreo regulă. După articolele din New York Times despre situația financiară a președintelui Trump și a „mlaștinii financiare” pe care el ar fi creat-o după ce a ajuns la Casa Albă, a venit rândul conservatorilor americani să puncteze și să dezvăluie afacerile oneroase în care a fost implicată familia Biden. Având în vedere încrâncenarea și înverșunarea cu care democrații și republicanii se duelează în această perioadă, analiștii se așteaptă ca restul de două săptămâni și jumătate rămase până la scrutinul din 3 noiembrie să fie martorele și altor dezvăluiri incomode. Cât de mare este impactul lor electoral, aceasta este o altă discuție.
– Implicarea platformelor Facebook și Twitter în cenzurarea unui articol de presă este extrem de controversată. Republicanii au acuzat cei doi giganți din domeniul tehnologic că au intervenit pentru a suprima informații ce sunt potențial dăunătoare campaniei lui Biden, acționând în acest sens ca o mașină de propagandă a Partidului Democrat. Trump și aliații săi au vorbit despre măsurile de cenzură luate de Twitter și Facebook pentru a cere, din nou, reformarea așa-numitei Section 230 din Communications Decency Act (Legea privind decența în comunicații), prin care giganții media sunt protejați de răspundere în ceea ce privește conținutul de la terți. Susținătorii reformării articolului 230 spun că giganții tehnologici ar trebui să-și piardă protecția dacă acționează ca editor al unor materiale și nu ca platforme neutre.
– Așa cum s-a întâmplat și în cazul raportului despre Hunter Biden prezentat recent de către cele două comitete republicane din Senat, presa de peste ocean, în majoritatea ei favorabilă stângii americane, a tratat cu superficialitate dezvăluirile din New York Post despre afacerile controversate ale fiului candidatului democrat. Acest lucru a făcut ca republicanii să acuze din nou media că încearcă să îl protejeze pe Joe Biden, că nu îl chestionează pe candidatul democrat în legătură cu implicarea sa și a fiului său cu companii și personaje controversate din Ucraina și China, și că este în general vădit partizană în prezentarea materialelor sale.
Surse: New York Post, Wall Street Journal, BBC, The Federalist, The Guardian, FoxNews, New York Times
Preluat de la: Timpul.md