● Cei mai mari proprietari și arendași de terenuri agricole din Moldova sunt firme off-shore înregistrate în Cipru

● 41% din suprafața terenurilor arendate în Moldova este concentrată în mâinile a două off-shoruri din Cipru

● Fenomenul off-shorizării, potrivit experților, are drept scop optimizarea fiscală și ascunderea beneficiarilor finali ai afacerilor

Cel mai mare arendaș de terenuri din Moldova este grupul de companii Trans-Oil integrat în compania-mamă, offshore-ul cipriot Aragvi Holding International Ltd. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vaja Jhashi, cetățean rus, american și moldovean. El activează de mai bine de 20 de ani pe piața moldoveană și a ajuns de departe cel mai puternic jucător din agricultura Republicii Moldova prin grupul de companii Trans-Oil pe care îl controlează.

Conform portalului Land Matrix, o imensă bază de date care monitorizează tranzacțiile, proprietatea și arenda terenurilor agricole din toată lumea, offshore-ul Aragvi este cel mai mare arendaș din R. Moldova cu circa 60.000 de hectare de pământ.

Companiile care arendează cele mai mari suprafețe de teren din Republica Moldova, conform portalului landmatrix.org

Conform Agenției de Servicii Publice din Republica Moldova, suprafaţa terenurilor agricole înregistrate este 1.449.310 hectare. Acest total include și peste 219.000 de hectare care sunt în arendă.

Omul de afaceri Vaja Jhashi a confirmat pentru portalul Balkan Insight că este cel mai mare jucător pe acest segment. „Da, avem în cultivare, practic, contracte de închiriere pe termen lung. Avem aproape 60.000 de hectare acum. Lucrul bun în acest sens este că avem o integrare completă. Nu suntem doar cultivatori. Avem compania noastră de logistică, avem porturi și capabilități de depozitare”.

„Când ai acest tip de infrastructură, este foarte bine să ai terenuri, pentru că ai tranzacții, ai logistică, procesare. Deci, nu trebuie să bați pe la ușa cuiva și să ceri permisiunea de transport. Din acest punct de vedere, este foarte confortabil pentru noi și foarte benefic”, a declarat Vaja Jhashi. În opinia sa, unui simplu fermier îi este foarte dificil să te descurce în Moldova, dacă nu dispune de toată această infrastructură.

„Anul acesta, este o secetă foarte grea în Moldova, de asemenea, și în unele părți ale României. Dar în mod normal, pentru fermierii de nivel mediu, această situație aduce, de asemenea, între 15–20% sau chiar 30% randament la hectar. Prin urmare, este o afacere bună pentru ei, să fii sub o companie mare și totuși să ai un profit”, susține omul de afaceri.

Profitabilitate: cumpărare sau arendare

Grupul Trans-Oil nu se grăbește deocamdată să devină și proprietar de terenuri, chiar dacă este tentant. „Probabil că este interesant să cumperi terenuri. Dar prețurile sunt deja foarte mari. Este vorba de 2.500 până la 3.000 de dolari pe hectar. A fost ieftin, dar nu mai este”, a spus el. Mai mult, în opinia sa, dacă Trans-Oil va începe să cumpere terenuri, prețul va ajunge la 3.500–4.000 de dolari pe hectar.

Companiile din grupul Trans-Oil din 2016. Infografic: CJIM

„Este o chestiune care ține de prețul cu care cumperi teren. În Moldova, nu avem subvenții pentru agricultură. În UE, subvenția este de 250–300 euro pe hectar. Cu ajutorul acestor subvenții, poți să plătești 50% din costurile de producție [în UE]. În Moldova, nu ai subvenții, iar costurile sunt mari”, a adăugat el.

Întrebat dacă ar fi mai tentant să devină proprietar decât arendaș, Jhashi a spus că este dificil acum de răspuns la această întrebare. „Deocamdată suntem în regulă cu contracte de închiriere pe cinci ani și vom vedea. De asemenea, fermierii nu sunt dispuși să vândă. În Moldova, poți cumpăra terenuri dacă ești cetățean moldovean sau o companie moldovenească.

Omul de afaceri a declarat că grupul Trans-Oil dispune deja de operațiune comercială specială prin care poate să cumpere terenuri, dar că fermierii nu vând oricum atât de mult. „Poți să cumperi 50–70 de hectare, apoi trebuie să le consolidezi și să le aduci la un loc. Oricum, aceasta este o afacere diferită”, a declarat el.

În 2016, în cadrul unui interviu pentru reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), președintele grupului de companii Trans-Oil menționa că lucra 35.000 de hectare, puțin peste jumătate din suprafața deținută în arendă în prezent. (Detalii AICI)

Aceeași Mărie cu altă pălărie în offshore

Al doilea offshore care arendează 30.000 de hectare în Moldova este, potrivit Land Matrix, SUNGRAIN FARMING INTERNATIONAL LIMITED, o companie din Cipru administrată de Panagiota Zorpa.

Sungrain Farming International Limited este proprietar 100% de acțiuni ale SUNGRAIN GROUP, condus de Ion Echim, și TERRASEM-GRUP SRL, firmă administrată de Gheorghi Tomasevici. Sungrain Group este fosta companie We Trade Agro, una dintre cele mai mari din Republica Moldova. Proprietarul acesteia a fost Ion Echim, fostul director adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei și, ulterior, al Consiliului Concurenței în perioada 2007–2013.

Adminstratorul SUNGRAIN GROUP, Ion Echim. Sursa foto: Linkedin

Echim este soțul fostului viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Emma Tăbârță, demisă în martie 2015 pentru „gestionarea proastă, cu consecințe atât de grave pentru sistemul bancar”.

Ea era responsabilă la Banca Națională de reglementarea și supravegherea sectorului bancar în perioada octombrie 2008–martie 2015, inclusiv în timpul „furtului miliardului”.

Potrivit mold-street.md, în declarația de avere pentru 2014, Emma Tăbîrță indica faptul că soțul său, Ion Echim, deținea în proprietate absolută (100%) – Sungrain Group, Sungrain Agro și We Trade Agro, firme trecute între timp în proprietatea offshore-ului cipriot. În 2016, directorul de producție al We Trade Agro, Alexandru Tatarciuc, a declarat, pentru Revista-ferma-.ro, că ar această companie lucra circa 30.000 de hectare de terenuri agricole, fiind astfel unul dintre cei mai mari latifundiari din Moldova.

Contactat de reporterii CIJM pentru a afla dacă datele portalului Land Matrix coincid cu cele pe care le lucrează Sungrain Group, Echim a evitat să vorbească despre numărul exact de hectare pe care le arendează.

„E prea complicat, nu pot să vă explic în două-trei cuvinte. În fiecare an, apar drepturi de arendă, dispar drepturi de arendă, apar parteneri noi. Nu pot să vă dau o asemenea informație fără acordul partenerilor mei”, a argumentat Ion Echim.

Solicitat să spună dacă grupul de companii pe care îl administrează este asociat sau face parte din Grupul de companii Trans-Oil, Echim a spus că cele două sunt „persoane juridice separate”.

De partea cealaltă, președintele Grupului de companii Trans-Oil, Vaja Jhashi, nu a mai răspuns ulterior la întrebarea reporterilor CIJM dacă SUNGRAIN GROUP este parte grupului Trans-Oil pe care îl gestionează. În cazul în care aceste două companii sunt asociate, ele ar deține 90.000 de hectare, ceea ce ar echivala cu circa 41% din suprafața terenurilor arendate în Moldova, conform cifrelor oferite de ASP.

O altă companie importantă din Republica Moldova care arendează sau are în proprietate mii de hectare este Consoliterra SRL. Deși nu figurează în registrul Land Matrix, această societate este, potrivit registrului cadastral din Moldova, cel mai mare proprietar.

SRL Consoliterra a fost înregistrată în 2008, având ca fondator compania ÎCS Parsec-Pro. Aceasta, la rândul său, a fost deschisă de ATS Agribusiness Investments LTD din Cipru, la care asociat unic figurează, din 2015, o altă firmă cipriotă.

Activitatea de bază a companiei este consolidarea terenurilor agricole, introducerea lor în circuitul agricol, defrișarea terenurilor de livezi, vii ieșite din uz și susținerea activităților de producere agricolă de valoare înaltă, se menționează într-un răspuns adresat CIJM.

„Consoliterra achiziționează terenuri parcelate și dispersate în scopul măririi gradului de consolidare pentru a le oferi operatorilor agricoli.” Compania a evitat să răspundă la întrebarea ce suprafață are totuși în proprietate sau arendează.

În opinia expertului Transparency International Moldova, Veaceslav Negruță, această mișcare de proprietăți în zone off-shore are la bază două porniri. „Prima intenție este pentru optimizare fiscală. A doua intenție, specifică Republicii Moldova, are drept scop să ascundă beneficiarii finali sau a unor tranzacții, care au caracter mai mult financiar decât al domeniului lor de activitate”, a spus el.

El susține că în Republica Moldova persoane din mediul politic au reprezentat jurisdicțiile off-shore, cum ar fi Cipru. „De la un timp încoace, în 2018, astfel de servicii de consultanță pentru off-shorizare veneau din Emiratele Arabe Unite. A fost publicitate care atrăgea atenția inclusiv oamenilor de afaceri, în special celor cu bani de proveniență dubioasă pentru a se înregistra în astfel de jurisdicții.”

Expertul a semnalat că cei care au dat în arendă cele sute și mii de hectare ar putea să se trezească cu niște litigii după care, aici, în condițiile justiției moldovenești, nu ar fi în stare să își păstreze drepturile de proprietate, fiind atacați din zone off-shore. „Astfel de situații au fost înregistrate în state din vecinătate unde asemenea litigii au lăsat oamenii fără fără terenuri.”

Proprietate versus arenda pământurilor

Legea interzice vânzarea de terenuri agricole către persoane fizice sau juridice străine. Discuția despre modificarea legii, în sensul permisiunii achiziției de terenuri de străini, durează deja de mulți ani. Asociația Investitorilor străini din Moldova (FIA), care cuprinde peste 20 dintre cei mai mari investitori străini din Moldova, încearcă să facă lobby de ani de zile pentru ca această lege să fie modificată.

Membrii FIA prezintă beneficiile aduse economiei R. Moldova. Sursă foto: mold-street.com

„Noi am inclus această propunere în așa-numita Carte Albă încă din 2005, de la prima ediție. Avem deja șase ediții și, la fiecare ediție, experții, membrii FIA, reiterau necesitatea să includem în această carte legiferarea faptului ca investitorii străini să aibă posibilitatea să procure terenuri cu destinație agricolă”, a declarat președinta FIA, Ana Groza, pentru Balkan Insight.

În plus, FIA a propus autorităților și expertiză pentru un regulament care ar limita schimbarea destinației acestuia, alta decât agricultura, pentru nu exista suspiciuni în ceea ce privește interesele schimbării legii. „Nimeni nu intenționează să scoată cernoziomul și să îl exporte, să facă uz în mod negativ de pământ, doar să îl lucreze. Acesta este scopul. Sau să fie scris în contract că dacă nu folosești terenul trei-cinci ani, nu îl lucrezi, se reziliază contractul de înstrăinare”, a mai adăugat ea.

Ana Groza spune că în demersul FIA „nu există niciun scop rău, niciun gând rău.” „Scopul nostru este ca noi să putem să îl lucrăm și să investim în agricultură, dacă tot ne considerăm țară agrară”, a explicat șefa FIA.

Ea a declarat că sunt multe cazuri în care companiile străine iau în arenda aceste terenuri, le lucrează și peste un an-doi proprietarul vrea să rezilieze contractul de arendă și apoi merg și îl dau altcuiva la un preț mai bun.

La rândul său, Alexander Koss, directorul Sudzucker Moldova, a explicat pentru Balkan Insight că investitorii străini recomandă și iau în considerare în mod rațional excluderea limitelor dreptului de a vinde și cumpăra terenuri agricole pentru persoanele juridice cu capital social care conțin investiții străine. „De asemenea, această restricție impusă companiilor cu investiții străine în ceea ce privește achiziționarea de terenuri agricole este contrară anexei 1B la GATT, art. XVI alin. (2f); Art.1 din Directiva europeană 88/361 / CEE CEE; și p.2.4.2 (31) din Planul de acțiune UE-Moldova”, argumentează investitorul german.

Conform Land Matrix, compania Sudzucker Moldova este al patrulea jucător pe piața pământurilor arendate în R. Moldova cu circa 9.000 de hectare în lucru.

„Un alt argument puternic este posibilitatea de a evita speculațiile pasive asupra terenurilor. În acest sens, ar trebui dezvoltat un mecanism care să oblige investitorii să utilizeze terenurile numai pentru producția agroalimentară, excluzând astfel orice posibilitate de modificare a scopului utilizării terenului”, a declarat Alexander Koss.

anticoruptie.md

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Creșterea gradului de conștientizare a corupției în domeniul achizițiilor publice”, desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul National Endowment for Democracy.

 

Preluat de la: Timpul.md