Din informațile pe care le deținem, în unele grădinițe din municipiul Bălți educatoarele (nu indicăm, deocamdată, instituțiile și numele directorilor în speranța că vor abandona punerea în concretețe a acesei idei discutabile) pregătesc de zor copiii să sărbătorească online Ziua Victoriei: picii învață de zor poezii de genul Katiușa sau Deni Pobedî, iar părinții trebuie să le cumpere sau să le coase, din bani proprii, uniforme militare, neapărat ca cele din Armata Roșie.
Nu cunoaștem până la acestă oră cui îi aparține inițiativa de a marca pe timp de COVID -19, fie și online, Ziua Victoriei, dar îți vine s-o spui creștinește de tot: “Nu-i ierta, Doamne, că știu ce fac!”
Nu ne este de ajuns că avem un Dodon și o guvernare care, în loc să cumpere echipamente de protecție pentru medici și pentru cetățenii supuși riscului infectării cu COVID, bate medalii de victorie, repară Eternitatea și, umilindu-se, îl pupă în zonele lirice pe Putin. Acum, iată că și managerii și personalul grădinițelor din Bălți contaminează cu virusil pobedobesiei, cum îl numesc rușii treji, pe copii. Copilul este lutul adamic din care poți plăsmui un înger sau un monstuleț. Depinde de cum îl cultivi.
Frumoase și inteligente directoare și educatoare, chiar vă este greu să vă gândiți la ce semnifică ziua de 9 mai? Când Uniunea Sovietică a pierdut în acest război, după datele mareșalului Ivan Konev, 30 de milioane de soldați și au fost răniți 46 de milioane, iar nemții au pierdut pe toate fronturile 6 milioane, aceasta-i Victorie? Firește că e vorba și de buneii noștri, de amintirea despre ei. Să nu uitați însă, cum ostașii basarabeni au fost băgați în foc fără a fi bine instruiți și bine înarmați și au fost secerați cu miile la Oder, doar pentru că generalii-măcelari nu le puteau ierta că au fost 22 de ani sub români. Poate ar fi mai bine ca în acestaă zi să recităm împreună cu copiii frumoasele piese lirice ale lui Grigore Vieru: Război, Cămășile, Vreme de răboi, Formular și ei se vor pătrunde ce înseamnă grozăviile războiului. Sau invitați, tot online, pe veteranii care e au mai rămas, ca să povestească onest copiilor despre ce catastrofă este războiul. În ziua de 9 mai ar fi mai bine să aprindem câte o lumânare și să pomenim printr-o rugăciune sufletele celor trimiși de sângerosul Stalin să piară cu zecile de milioane, nu să țopăim sau să urlăm victorioși. Are dreptate mareșalul Konev, când se întreabă și răspunde: “Что такое победа? Наша, сталинская победа? Прежде всего, это всенародная беда. День скорби советского народа по великому множеству погибших. Это реки слез и море крови. Миллионы искалеченных. Миллионы осиротевших детей и беспомощных стариков. Это миллионы исковерканных судеб, не состоявшихся семей, не родившихся детей. Миллионы замученных в фашистских, а затем и в советских лагерях патриотов Отечества”. ( Vezi: Игор Гарин „Другая правда о Второй мировой ч. 1. Документы”)
Ceea ce ar trebui să înțeleagă copiii de la dumneavoastră, este că războiul nu e o joacă sau un spectacol costumat, e altceva, pe care ei nu ar trebui să-l cunoască niciodată aievea. Iar dacă dumneavoastră, frumoase făpturi didactice, nu puteți fără Victorie, haideți atunci să obținem o velikaia pobeda asupra nesimțitei noastre guvernări și asupra strașniclui COVID-19!
Anatol Moraru / https://nordnews.md
Preluat de la: Timpul.md