Mii de oameni de știință și experți în domeniul sănătății s-au alăturat unei mișcări care capătă amploare pe plan internațional și care avertizează că politicile de „lockdown” (izolare și restrângere la minimum a activității, în încercarea de a limita pandemia – n.r.) riscă să aibă un impact devastator asupra sănătății fizice și psihice a cetățenilor, precum și a societății în ansamblu.
Aproape 6.000 de experți spun că această abordare să naștere unor „îngrijorări grave”, relatează BBC. Ei cer ca măsurile de protecție să se concentreze mai degrabă pe cei vulnerabili, în timp ce oamenii sănătoși să-și urmeze cursul normal al vieții.
Totuși, această petiție intenațională nu întrunește consensul comunității științifice. Criticii ei spun că o abordare mai țintită ar face, dimpotrivă, mai dificilă protejarea oamenilor vulnerabili în ansamblu. În plus, riscul unor complicații pe termen lung din cauza coronavirusului i-ar putea pune și pe alții în zona de risc, scrie digi24.ro
Mișcarea anti-lockdown, cunoscută sub numele „Great Barrington Declaration” (Marea Declarație Barrington), a pornit din Statele Unite, dar preia inclusiv argumente dintr-o scrisoare semnată de mai mulți medici din Marea Britanie.
66 de medici din Regat, inclusiv personalități din cadrul Asociației Medicale Britanice și din mediul universitar, i-au scris ministrului sănătății și i-au spus că atunci când se iau decizii politice nu se acordă suficientă atenție „consecințelor non-COVID”.
Declarația Barrington a fost semnată până acum de aproape 6.000 de oameni de știință și experți din întreaga lume, dar și de circa 50.000 de alte persoane. Ei spun că menținerea unor politici de „lockdown” până când vom avea un vaccin ar provoca „neajunsuri ireparabile, iar categoriile cele mai defavorizate ale populației vor fi afectate în mod disproporționat”. Sunt menționate în acest sens o scădere a rate de vaccinare a copiilor și agravarea bolilor cardiovasculare și a cancerelor.
Semnatarii mai spun că riscul de COVID este de 1.000 de ori mai mare în cazul celor bătrâni și cu comorbidități, în timp ce la copii e mai gravă gripa decât coronavirusul.
În declarație sunt recomandate și câteva măsuri pentru a-i proteja pe cei vulnerabili: testarea regulată a personalului din azilele de bătrâni și folosirea cât mai mult posibil a unor angajați care deja au căpătat imunitate; celor bătrâni să li se aducă acasă cumpărăturile și pe cât posibil să se întâlnească afară cu ceilalți membri ai familiei, și nu înăuntru. Măsurile simple de igienă, cum ar fi spălarea mâinilor și statul acasă atunci când ești bolnav, ar trebui să fie regulă generală.
În schimb, tinerii care nu sunt în zona de risc ar trebui să fie lăsați să lucreze normal; școlile și universitățile ar trebui să rămână deschise pentru predarea față în față; evenimentele sportive și activitățile culturale să fie reluate, iar restaurantele redeschise.
Deși Declarația este „bine intenționată”, unii specialiști au obiecții de natură etică, logistică și științifică.
De pildă, ei subliniază că cei vulnerabili sunt în toate zonele societății și trebuie tratați egal.
În plus, au apărut relatări despre o convalescență îndelungată după COVID chiar și în cazul celor care fac forme moderate și care se plâng luni de zile de oboseală și dureri articulare.
Alți experți spun că nu este clar dacă imunitatea de grup poate fi atinsă în cazul acestei boli, pentru că pare să dea o imunitate de scurtă durată.
Preluat de la: Publika.md