Boiko Borisov, conducătorul populist al Bulgariei, se confruntă cu o revoltă populară care nu se va stinge, scrie James W. Pardew, fost ambasador american în Bulgaria, într-un articol publicat în Politico.
„De mai bine de două luni, mii de bulgari au ieșit în stradă la Sofia pentru a-i cere demisia. Ei deplâng inacțiunea guvernului în privința corupției scăpate de sub control, a influenței crimei organizate și a absenței normelor democratice elementare.
Borisov și acoliții săi au răspuns la această manifestare în masă a nemulțumirii agățându-se și mai strâns de putere. Confruntată cu o lipsă a progresului în ciuda săptămânilor de presiune constantă, a venit vremea ca Europa să clarifice că e de partea poporului bulgar și a pledoariei lui pentru democrație autentică și să ia măsuri concrete pentru a-l ajuta să-și atingă acest obiectiv.
Bulgaria are imaginea superficială a unei țări democratice, dar în realitate structurile ei politice și judiciare sunt putrede până-n măduvă.
De la adoptarea democrației parlamentare în 1991, partidele, mișcările politice și guvernele s-au succedat ignorând așteptările publicului cu privire la elementele de bază ale democrației. Sub guvernul Borisov situația s-a agravat mult mai mult.
Borisov a creat un sistem care împrumută multe dintre trăsăturile statului monopartid. El a distrus efectiv opoziția politică a țării prin folosirea la scară largă a intimidării, corupției locale și aparent a cumpărării masive de voturi. Partidul de guvernare – Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB) – și-a consolidat treptat puterea în detrimentul democrației și dezvoltării.
Borisov și aparatul său politic pot fi caracterizați drept „Putin în variantă diluată”, folosind aceleași tactici ca și conducătorul autoritar rus, dar într-o manieră mai puțin agresivă. Deși lui Borisov îi place să se recomande drept populist, metodele lui sunt autoritare.
Bulgaria are de asemenea o serie de „oligarhi” bogați, între care și Delian Peevski, care controlează distribuția presei în toată țara. Susținerea pentru Borisov și GERB e o condiție necesară pentru a face parte din acest club. Beneficiile pot fi considerabile pentru unii, iar penalitățile severe pentru alții. În consecință, linia de demarcație dintre afacerile legitime și crima organizată este neclară, iar afacerile de succes fac obiectul anchetelor penale și al preluării ostile a activelor lor.
Toate acestea sunt permise de o poliție și de un sistem judiciar care în mare măsură sunt controlate de Borisov și GERB.
Este un sistem conceput pentru a permite corupția la o scară masivă. După cum știu și manifestanții, e de asemenea un sistem care înăbușă inițiativa individuală, pune botniță presei și descurajează investițiile străine. Îi încurajează în schimb pe tinerii bulgari să părăsească țara pentru a-și găsi un viitor în alte societăți, mai deschise și mai democratice.
Europa, dacă îi pasă de protecția democrației, trebuie acum să-și asume un rol de frunte în susținerea cererii lor de schimbare.
Din nefericire, Washingtonul nu va fi cu nimic de ajutor în privința ameliorării democrației din Bulgaria atât timp cât Donald Trump se va afla la Casa Albă. Președintele american nu a arătat nici un interes pentru promovarea democrației în cursul mandatului său, lucru improbabil să se schimbe pe măsură ce alegerile din SUA se apropie.
UE, care oferă Bulgariei subvenții enorme, are mijloacele necesare și interesul de a înfrunta absența statului de drept, a libertății presei și a altor elemente fundamentale ale democrației în Bulgaria.
În definitiv, fondurile UE care fac obiectul delapidării și corupției provin de la contribuabilii europeni, iar UE are responsabilitatea asigurării securității acelor fonduri.Pe termen scurt, țările europene și UE ar trebui să recunoască legitimitatea manifestațiilor publice din Bulgaria și vulnerabilitățile democrației din această țară.Un al doilea pas ar fi ca UE să anunțe că va întreprinde o investigație intensă a utilizării banilor europeni în Bulgaria și că va impune rigorile legii și penalități.
Un al treilea pas ar trebui să includă monitorizarea alegerilor, o evaluare a libertății presei și propuneri de implementare a unor reforme judiciare în Bulgaria.UE are mai mult decât suficientă autoritate, capacitate de verificare și mijloace instituționale de implementare pentru a investiga și a trage la răspundere guvernul bulgar în acele domenii care beneficiază de fonduri europene.
În fine, viitorul Bulgariei trebuie să fie decis de către bulgari – însă astăzi bulgarii care pledează în stradă pentru democrație s-ar putea să nu aibă, de unii singuri, forța necesară pentru a impune schimbările democratice fundamentale pe care și le doresc.
Dacă Europa ar fi să fie o uniune a democrațiilor autentice, de UE și de membrii ei ține să protejeze și să lupte pentru acest ideal.”
Preluat de la: Timpul.md