Nicolae Negru: Praful lui Dodon în ochii Maiei Sandu și ai lui Andrei Năstase

 

Dodon trâmbița miercuri că sub conducerea lui șireată s-a reușit să se recupereze o jumătate din miliardul furat din sistemul bancar al Republicii Moldova. N-ar fi rău să fie bine. Dar, fiindcă mai tot ce spune Dodon este minciună, nu-l putem crede nici de data aceasta, fără să verificăm. Prima întrebare: unde sunt banii recuperați și, dacă avem în buzunarul statului cu 500 de milioane de dolari în plus, de ce ar mai trebui să împrumutăm 200 de milioane de euro de la Putin?

„Minciuni dodonate”, constată ex-ministrul Finanțelor, Veaceslav Negruță. Ca și până acum, nu e vorba de recuperarea banilor furați, nu a fost întors niciun euro din miliardul dispărut, s-au câștigat niște sume de bani prin vânzarea unor bunuri care aparțin celor trei bănci supuse lichidării. Acestea însă nu constituie nici jumătate din cele 6,3 miliarde de lei „recuperate” de Dodon. El include în această sumă și bunurile pe care s-a pus sechestru recent, ceea ce, eufemistic vorbind, e un fals și abuz, căci mâine bunurile respective ar putea fi scoase de sub sechestru? Sau Dodon știe că nu?

Ne referim, în primul rând, la bunurile de la „Victoriabank”. În acest caz, nu inspiră încredere faptul că acuzațiile vizează banca în întregime, care, între timp, și-a schimbat proprietarii, acționari majoritari fiind „Banca Transilvania” și BERD, pe când logic ar fi ca acțiunea justițiară să fie îndreptată împotriva persoanei sau persoanelor care au folosit banca în scopuri ilicite. Banca propriu-zisă, cu toate clădirile, mașinile, calculatoarele, safeurile cu bani etc., pe care le posedă, nu putea să participe la furtul miliardului, decât folosită de cineva. E cum ai trage la răspundere mașina cu care s-au încălcat regulile de circulație și s-a comis un accident.

Vinovată nu e mașina, ci șoferul sau proprietarul ei la momentul accidentului. Cine dintre proprietarii precedenți ai „Victoriabank” sunt vizați de ancheta procuraturii generale? Plahotniuc, ceilalți acționari? De ce ar trebui să sufere noii acționari și, eventual, clienții băncii? Fiindcă unii dintre acționari sunt din România, din UE? Fiindcă procurorul general realizează scenariul prietenului său Veaceslav pe care l-a eliberat din închisoare?

xxxx

Praful pe care Dodon îl aruncă în ochii cetățenilor, împreună cu PD, pare să fi nimerit și în ochii liderilor PAS și PPDA. Ei nu au stat să gândească mult și au acceptat imediat, fără condiții, propunerea lui Pavel Filip să discute, împreună cu PSRM și PD, situația critică în care s-a pomenit Republica Moldova din cauza guvernării proaste, în primul rând. De ce această discuție nu putea avea loc în Parlament, până la plecarea deputaților în vacanță forțată, sau chiar și mai înainte, în primăvară, când apăruseră primele semne ale dezastrului? Atunci, reprezentanții guvernării respingeau toate criticile opoziției, iar acum, dintr-odată, după două săptămâni de vacanță, ei recunosc că întâmpină probleme și în agricultură, și pe frontul luptei cu pandemia, și chiar cu organizarea unor alegeri prezidențiale libere și corecte.

Sigur, opoziția nu putea refuza invitația, interesul public are prioritate în fața jocurilor politice, dar lucrul acesta trebuia spus. Încercarea PSRM și PD de a pune astfel o parte din povara guvernării pe umerii PAS și PPDA trebuia dată în vileag, și – da, are dreptate, dl Anatol Țăranu – pretențiile lui Filip și Dodon de a reprezenta două formațiuni non-oligarhice trebuiau demontate.

Cum se explică faptul că Maia Sandu și Andrei Năstase nu țin cont de interesele propriilor partide, dar se pliază ușor pe interesele PSRM și PD, ale lui Dodon personal? Impresia e că ne-am întors brusc la perioada când acumiștii satisfăceau orice hatâr al lui Dodon (transmiterea SPPS, SIS în subordinea Președinției, transformarea Consiliului Suprem de Securitate din organ consultativ în unul executiv, lipsa unui articol privind necesitaatea retragerii necondiționate a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în acordul de alianță ACUM-PSRM, oferirea posibilității de a o vorbi, în locul Maiei Sandu, la tribuna Adunării Generale a ONU, folosirea sintagmei „război civil” în cazul războiului ruso-moldav din 1992, votul pentru Rusia la APCE etc.). De ce s-au lăsat principalii lideri ai opoziției folosiți și de data aceasta de Dodon?

Este grăitor faptul că, în timp ce PSRM, PD, PAS și PPDA discutau „pe o platformă parlamentară” despre situația agricultorilor bătuți de secetă, primarul socialist și ministrul de Interne socialist le puneau piedici fermierilor-protestatari să intre în Chișinău.

NICOLAE NEGRU / ziarulnational.md 


Preluat de la: Timpul.md