Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ar fi promotorul proiectului de modificări la Legea combaterii spălării banilor – despre asta vorbesc tot mai multe voci, având în vedere interesele BERD în portul Giurgiulești. Instituția ar fi promotor principal al unui proiect controversat, care în mod dubios a ajuns în Parlament și a generat mai multe semne de întrebare: de la conținut – până la modul în care decurge procesul decizional în cazul acestui proiect. În cadrul unei discuții cu echipa Bani.md, expertul economic Veaceslav Ioniță și deputatul Sergiu Litvinenco au confirmat existența acestor supoziții, și au declarat că și-ar dori ca acestea să nu fie adevărate. Autorul proiectului Nicolae Eșanu, consilierul premierului Ion Chicu, nu a fost de găsit la telefon pentru a răspunde la întrebările redacției.
Una dintre principalele întrebări pe care și-o pun deputații, experții economici și societatea civilă este cine e adevăratul promotor al proiectului de modificare a unui pachet de legi care vizează spălarea banilor.
- Legea 308/2017 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului
- Codul de executare al Republicii Moldova 443/2004
- Legea 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată
- Legea 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.
Întrebarea apare așa cum materialele plasate pe pagina web a Guvernului nu relevă clar cine este autorul real al proiectului legii: Nota informativă la proiect a fost semnată de Secretarul General al Guvernului, iar la ședința Guvernului proiectul n-a fost prezentat de reprezentantul autorității care a venit cu inițiativa legislativă, ci de consilierul Prim-ministrului pe probleme juridice, Nicolae Eşanu. Mai mult ca atât, într-o emisiune recentă de la TV8, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, a comentat că nu a dorit să prezinte acest proiect, având în vedere că nu Ministerul este autorul acestuia și că ar fi aspecte cu care el nu este de acord.
De asemenea, în materialele aferente proiectului de lege lipsesc o serie de documente obligatorii, inclusiv avizele ministerelor responsabile de domeniul economie, finanţe, justiţie, expertiza anticorupţie a CNA, opinia/avizul Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor (SPCSB). În nota informativă la proiect lipseşte și avizul de confomritate cu standardele GRECO, MoneyVal, pe care Republica Moldova, în calitate de subiect al monitorizării de către aceste organisme internaționale, trebuie să le respecte.
Veaceslav Ionița: Am auzit aceste zvonuri. Acest proiect reprezintă un risc pentru RM. Vreau să cred și cred că BERD nu este implicat
Expertul economic IDIS Viitorul Veaceslav Ioniță este și el de părerea că acest proiect și modalitatea de promovare a acestuia este una dubioasă.
„Proiectul dat a fost prezentat într-un mod dubios în Parlament, nu atât de dubios precum a trecut de aprobarea Executivului. Nu am nimic contra domnului Nicolae Eșanu, însă el, din punctul de vedere al funcției deținute, de consilier, nu este în drept să prezinte un proiect de Lege în Parlament.
Totodată, acest proiect reprezintă un risc pentru Republica Moldova, stat care nu a recuperat niciun leu din miliardul furat în „Jaful Secolului” în 2014.
Cât despre faptul că BERD ar fi promotorul acestui proiect, Ioniță spune următoarele: „Am auzit și eu acest zvonuri. Vreau să cred și cred că BERD nu este implicat. Totuși, ținând cont de faptul că astfel de zvonuri circulă în opinia publică, instituția ar trebui să vină cu anumite concretizări, să spele aceste neclarități.”
Sergiu Litvinenco: Discuții de acest fel au fost și în Comisie. Trebuie să întrebați autorul proiectului
Deputatul Sergiu Litvinenco din Fracțiunea PAS este de părerea că acest proiect nu va fi votat în lectura a doua. – „Proiectul a fost introdus netransparent și nu putem să îl susținem. Sunt sceptic ca acest proiect va mai fi votat.”
Totodată, acesta a confirmat pentru Bani.md existența discuțiilor referitor la faptul că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ar fi promotorul proiectului. „Așa discuții au fost și în Comisie. Trebuie să în întrebați pe domnul Eșanu, dumnealui a prezentat proiectul și poate spune mai multe.
Cât despre implicarea BERD, acesta a mai spus că au fost anumite discuții și referitor la Portul Giurgiulești, creditor al cărui este banca, că ar fi un litigiu la mijloc, însă nu s-a expus personal asupra acestui fapt, menționând doar că ar fi dispus să analizeze obiectul litigiilor în care este implicat portul Giurgiulești și obiectul legii pentru a pune cap la cap și a vedea dacă este sau nu vreo tangență.
*Nicolae Eșanu nu a fost de găsit, telefonul acestuia fiind închis.
Totodată, Ambasadorul UE, Peter Michalko, s-a exprimat public împotriva acestui proiect, menționând în cadrul emisiunii lui Anatolie Golea, că standardele luptei împotriva spălării banilor nu pot fi modificate. Oficialul s-a referit la modificarea legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, promovat de consilierul premierului Ion Chicu, Nicolae Eșanu.
„Standardele luptei împotriva spălării banilor nu pot fi modificate. Ele au fost introduse cu eforturi mari și cu susținerea partenerilor externi, inclusiv Uniunea Europeană. Ele au ajutat Moldova să devină din nou un partener de încredere. Recent a fost aprobată legea despre sancțiunile privind această luptă. Modificările adoptate, într-o procedură deloc transparentă, neașteptată și fără consultări… Nu poate fi așa ceva”, a spus Peter Michalko.
Ce se obține prin modificările la Legea combaterii spălării banilor
O completare propusă la art 88 din Codul de Executare prevede că urmărirea bunurilor debitorului nu se extinde asupra bunurilor (inclusiv mijloacelor bănești, creanțelor etc.) care constituie proprietatea altei persoane, chiar dacă debitorul, în sensul Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, are calitatea de beneficiar efectiv al persoanei respective ori este deținător indirect prin care beneficiarul efectiv exercită control asupra persoanei respective. Potrivit lui Ioniță, acest fapt va crea mari probleme statului în recuperarea activelor furate în cadrul „Jafului Miliardului”.
Veaceslav Negruță, expert Transparency International, este de părerea că „aceste modificări anunță o nouă etapă de preluări de afaceri de la cei care au deținut până acum controlul asupra statului mafiotic. A venit timpul altora să gestioneze activele extrase din R. Moldova.”
În cadrul unei conferințe de presă, Platforma DA a inclus aceste modificări în Top 10 cele mai „toxice” proiecte prezentate în Parlament în sesiunea primăvară-vară:
„Modificări la Legea cu privire la combaterea spălării banilor și este un proiect periculos prin faptul că împiedică urmărirea unor bunuri sau mijloace financiare ale unor persoane implicate în crime de către executorii judecătorești. Acest proiect promovat cu multă insistență încalcă mai multe norme legale și poate influența chiar și procedurile legale de urmărire a devalizărilor din procesul „Furtului miliardului".
————————————
Amintim că pe 20 iulie, Guvernul și apoi Parlamentul au examinat și adoptat (în prima lectură) în regim de urgență un proiect de modificare și completare a Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, a Codului de executare al Republicii Moldova, a Legii privind societățile cu răspundere limitată și a Legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.
Deputatul Platformei DA, Dinu Plângău l-a întrebat pe Eşanu de ce proiectul este promovat cu atâta insistenţă, ocolindu-se toate procedurile, un proiect ce nu are avizele tuturor instituţiilor, inclusiv avizul CNA şi al Agenţiei pentru Recuperarea Bunurilor Infracţionale (ARBI), care şi-au exprimat temerea că astfel de prevederi „ar putea duce la situaţia că niciun executor nu va putea urmări activele înscrise pe altcineva.”
Preluat de la: Timpul.md