Manila, 50 de ani mai tîrziu

Manila aude din nou numele Ali. A trecut exact jumătate de secol de la ziua în care Mohammed Ali și Joe Frazier au organizat una dintre cele mai brutale și frumoase partide din istoria boxului — „Thrillerul de la Manila”. Atunci totul era la limită: corpurile, nervii, epoca. Acum este o altă epocă, un alt ring, un alt Ali.

La petrecerea aniversară din capitala Filipinelor, pe ring a urcat Nico Ali Walsh — nepotul legendarului campion. Tînăr, rapid, cu un nume de familie care sună ca o provocare. Adversarul său — boxerul thailandez de categorie mijlocie Kittisak Klinson. Opt runde, schimbarea inițiativei, oboseală, egalitate. Un arbitru – pentru Klinson. Doi – egalitate. Rezultat: egalitate prin decizie majoritară (MD).

Profil: Nico Ali Walsh

Un meci fără victorie, dar cu respect

Nico nu a cîștigat. Dar nici nu a pierdut. A parcurs toată distanța, nu a căzut, nu a renunțat. A intrat în ring la Manila — și asta este deja un simbol. El nu îl copiază pe bunicul său. Își caută propriul ritm. Și dacă Mohammed Ali a fost poetul ringului, atunci Nico este proza lui. Tăcut, perseverent, cinstit.

„Nu încerc să fiu Mohammed Ali. Vreau doar să fiu un boxer bun. Și un om bun”, a spus el după luptă.

Ce urmează?

Nico își va continua cariera. Este tînăr, are timp, are un nume, are caracter. Nu promite knock-out-uri. Promite să muncească. Și dacă Manila nu a fost triumful său, a fost un pas înainte. Iar numele Ali continuă să răsune. Nu ca un ecou, ci ca o voce.

Preluat de la: Noi.md